Peşti sănătoşi pentru toţi oamenii
Pesti care pot fi mâncaţi numai de oameni sănătoşi
“Unui om slăbanog mierea fiartă nu îi va
dăunează. Mierea fiartă şi cu
spuma înlăturată nu îi va dăuna nici la cel gras, nici la slab,
nici la sănătos şi nici la bolnav. “Mierea nefiartă îi va
dăuna la cel slabanog”
Atenţie : mierea cu fagure este
dăunatoare ! Cine este bolnav sau slăbănog de fel, trebuie să
fiarbă mierea înainte să o consume (mierea să se
încălzească indirect într-un borcan într-un vas cu apă
pusă pe foc şi să se scoată spuma care se ridică la
suprafaţă).
„ Porcul este cald şi este o fiinţă fierbinte şi
plină de secreţii, căci el nu este curăţat de nici un
fel de frig. De aceea el este întotdeauna plin de infecţii şi
nesătul şi nu are grijă ce mănâncă şi
mănâncă astfel multe lucruri murdare. În lăcomia lui este ca un lup care
rupe şi destramă celelalte animale. În afară
de asta el are ceva câinesc în el, căci stă ca şi cainele pe
lânga casa omului. Este un animal necurat pentru că carnea lui nu
este sănătoasă şi este plină
de fumuri rele şi nu este bună
nici pentru bolnav nici pentru sănătos. Ea sporeşte secreţiile rele şi slăbiciunile în om
căci căldura ei se amestecă cu cea a omului şi
trezeşte în om poftele senzuale şi faptele rele, care nu sunt deloc
bune “ (PL 1325 C).
La slăbire şi epuizare mare se poate
folosi pentru scurt timp carnea de porc pâna trupul s-a întremat un pic, vezi
remediile.
„carnea ei, din cauza răcelii,
nu este bună pentru oamenii reci
(cu circulaţia şi digestia slabă), însă este bună pentru oamenii fierbinţi. Inima şi plămânii vitelor nu are nici o valoare când e
mâncată”.
Ficatul de vită “face omul puternic din
cauza felului ei bun” şi este bun la anemie. La sfaturile pentru bolile de nervi
“Carnea de oaie este bună pentru
bolnavi şi sănătoşi vara, căci căldura verii o
încălzeşte. Iarna însă carnea de oaie nu este bună
căci este ea este rece şi iarna este rece şi ea.” Deci oaia nu se mănâncă iarna. Mielul e mai bun ca oaia iar oaia este mai bună decât berbecul, din cauza hormonilor.
Carnea de oaie că remediu natural:
Ficatul de oaie “micşorează
secreţiile rele din corp şi curăţă stomacul de
stricăciuni ». Plămânul de oaie : “cine tuşeşte şi
respiră greu însă nu este bolnav la plămâni (bronşită,
astmă) să mănânce des ficat de oaie şi îi va merge mai
bine” Supa de carne de oaie: « cine şi-a pierdut toate
puterile şi i s-au strâns venele (circulaţia) să bea zeama de la
supa de carne de oaie şi când îi merge mai bine să mănânce
şi carnea dacă poate (adică dacă îi place)”
Capra „este
bună pentru bolnavi şi
sănătoşi. Capra poate fi mâncată până în august (deci
în iulie se poate mânca încă). Tapul se poate mânca şi în august. Iezii
însă sunt buni de mâncat până toamna (septembrie).“
Carnea de ied
este mai bună decât cea de capră iar cea de capră mai bună
decât cea de ţap din cauza hormonilor. Toamna şi iarna însă
să se evite deci carnea şi laptele de capra.
“Laptele de
vacă, ca şi cel de la alte animale ca oaie şi capra şi în
general orice lapte este mai sănătos iarna decât vara, căci el
nu are sucurile de la atâtea plante în el ca şi vara.” (PL 1198 A)
Majoritatea
viţeilor se nasc iarna, deci atunci când vaca are laptele mai
sănătos. „Când oamenii sănătoşi beau lapte vara, atunci el le dăunează
un pic. Bolnavii şi cei slăbiţi pot însă să bea
lapte”. (PL 1198 A)
„Când oamenii
sănătoşi doresc să bea lapte iarna să ia
rădăcinile de urzică şi să le usuce şi să le
bage în lapte înainte să-l bea, căci urzica neutralizează
secreţiile dăunatoare din lapte. Când bolnavii şi cei
slăbiţi vor lapte iarna, atunci să se fiarbă laptele
şi să pună o
rădăcina uscată de urzică în el. Vara să nu se
pună însă rădăcina
de urzică căci ea are în ea sucuri şi verdele pământului.
Daca s-ar pune urzică înauntru, atunci laptelui i-ar dăuna din cauza
acestor sucuri” (PL 1198 BC)
Deci vara
laptele de vacă trebuie evitat de oamenii sănătoşi sau
băut după ce s-a pus o rădăcina uscată de urzică
în el.
„Ce este prăjit şi făcut pe gratar, conţine o
substanţa reumatică”. Trebuie deci evitate prăjelile la bolile
reumatice.
„Pentru
oamenii sănătoşi carnea
de găină (şi cea pui) este bună de mâncat căci nu îngraşa” (PL 1295
A).
“La bolnavii gravi însă aceasta carne însă nu
este favorabila. La bolnavii mai gravi carnea de pui
şi de găină distruge stomacul încât nu ei mai vor putea digera
nici o mâncare, mai ales când carnea
este prăjită căci el (bolnavul)
nu poate digera această prăjeală”
Carnea de pui prăjită este deci de evitat de
bolnavi.
“Carnea de gaină şi anume
gătită cu ţelină şi pătrunjel - căci aceasta
carne este cam uscată – curăţă stomacul de murdărie
şi de putrezicune.”
„mâncat des ficatul de găină şi de cocoş ajută la
bolile interioare“ (diabet, glande, ? )
„Gâsca nu poate să zboare prea sus căci ea deţine prea mult
aer de la pământ iar de la apa deţine aer de apă. Din cauza
aceasta carnea ei nu este bună
pentru bolnavi, căci face secreţii rele şi ulcere
asemănătoare cu lepra, căci ea mănâncă şi mâncare
necurată. Oamenii sănătoşi pot suporta carnea ei. Cine
doreste să mănânce gâscă să o lase trei zile
fără mâncare astfel ca
sucurile ei rele să fie eliminate şi după aceea să o
hrăneasca numai cu cereale. Să se
prăjeasca la foc umplută cu salvie şi alte ierburi bune. Să
fie stropită permanent cu vin şi oţet ca să iasă tot
(ce nu este bun) din sângele ei iar grăsimea ei să nu fie
mâncată, căci aceasta strică stomacul omului… Cine este
sănătos poate să mănânce aşa gâsca, însă numai cu
moderaţie.
“cei sănătoşi pot face faţă la carnea ei. Pentru
bolnavi ea nu este bună. Nici raţa să nu se mănânce
fiartă ci prăjita la foc, aşa cum a fost descris la gâsca” . Raţa sălbatecă este mai bună de
mâncat, dar şi ea numai pentru oamenii şănătoşi.
“Ouăle de pasări (sălbatice) sunt mai degrabă reci
şi mâncate sunt dăunatoare căci sunt tari şi cu
secreţie rea şi ca o otravă. Ele pot dăuna mult.”… “Ouăle de la găină
însă se pot mânca, însă numai cu măsură căci ele sunt
tot aşa de dăunatoare ca şi o mâncare negătită sau
făina negătită…” Pentru
un om sănătos ouăle (fierte) moi sunt mai bune decât cele tari,
căci aşa fac greutăţi în stomac. Pentru bolnavi nici
ouăle tari şi nici cele moi nu sunt bune. Când un bolnav vrea să
mănânce neaparat ouă să spargă coaja şi să
fiarbă oul fără coajă în apă cu ceva vin. Mâncat
aşa nu îi dăunează căci otrava din el a fost distrusă
de foc”. Oul copt în coaja lui la foc însă este şi mai bun decât cel
descris mai înainte “.
“Galbenuşul este mai sănătos decât albuşul.”
Galbenuşul fiert un pic tare este mai bun decât cel fiert moale. Iar oul
crud îi dăunează foarte mult celui care îl mănânca!”
Ouăle de gâsca şi de raţă – ca şi de la alte pasari - nu
sunt deloc sănătoase ci chiar dăunatoare. În special cele de raţă “ sunt otravă pentru corp.
Ouăle de raţă sunt însă ceva mai bune decât carnea de raţă de casă.“
Ouăle
trebuie deci evitate complet de cei bolnavi. Cei sănătoşi pot
din când în când să mănânce ouă fierte moi în coajă sau cel
mai bine fierte fără coajă în apă cu ceva vin, însă nu
prea tari. Fierte aşa în apă cu vin şi fără coajă
şi cei bolnavii pot să consume rar câte un ou. Crude ouăle sunt
însa foarte dăunătoare.
Ficat de cerb: “curăţă stomacul şi scoate
reumatismul”
Ficat de caprioară: “cine are tesut canceros sau precanceros,
să mănânce des ficatui ei şi asta îi va elimina boala. »
Picioare de vaca : « cine are dureri în încheieturi şi membre
sau dureri la stomac sau burta să fiarbă picioare de vacă sau
viţel cu zgârci şi grăsime ” din care să faca o ciorba.
Ficat de vaca: “face omul puternic din cauza felului ei bun”
Ficat de oaie “ micşorează
secreţiile rele din corp şi curăţă stomacul de
stricăciuni.
Plămân de oaie : cine tuseşte şi respira greu
însă nu este bolnav la plămâni (bronşită, astma) să
mănânce des ficat de oaie şi îi va merge mai bine”
Supa de carne de oaie: cine şi-a pierdut toate puterile şi
i s-au strâns venele (circulaţia) să bea zeama de la supa de carne de
oaie şi când îi merge mai bine să mănânce şi carnea
dacă poate (adică dacă îi place)”
Carnea de capra: mâncată des vindeca
măruntaiele rupte şi ranite, vindecă şi întăreşte
stomacul.
Ficatul de capra “cine are dureri de stomac să prăjeasca
des ficat de capra şi să-l mănânce până în august
(ţapul se mănânca până în august, capra până în septembrie
şi iedul până în octombrie). Asta îi vindecă şi curăţă
stomacul ca un purgatoriu”
Carnea de struţ: “cine are epilepsie să mănânce des
carne de struţ, căci îi dă putere şi anulează
suferinţa creierului. La oamenii graşi aceast carne îi face să
slabească şi îi întăreşte.
Ficatul de struţ : “ bun pentru oamenii trişti şi
melancoli”
Ficatul de gaina:
„mâncat des ficatul de găina şi de cocos ajută la bolile
interioare“ (diabet, glande, ? )
Ficatul de peşte
scobar este bun pentru inima şi
stomac.
Cerb: „ Bun pentru bolnavi şi
sănătosi. Cine mănânca carne de cerb – însă nu fierbinte –
acelui îi se curăţă stomacul”.
Caprioară “carnea ei este bună pentru bolnavi şi sănătosi.
Cine o mănânca, acela se curăţă de secreţii şi de
gazele de putreziciune.”
Bizon european : carnea lui este “buna şi sănătoasă.”
Castor: “Bun pentru cei bolnavi şi cei
sănătoşi”.
“carnea ei este necomestibilă”
“este bun şi pentru
sănătoşi şi pentru bolnavi”
Următorii
peşti sunt nesănătoşi: Somon (Lachs), lin (Schleie), porcusor (Gründling), anghila (Aal), cambula sau limba
de mare, plătica şi toţi pestii fără solzi.
Zlăvoaca (Koppe) nu dăunează la cel sănătos
însă dăunează ceva la cel bolnav. Ficatul lui să nu se
mănânce”
Balena (Wal), somn (Wels), ştiuca (
(Deci care sunt dăunători la cei bolnavi)
Nisetrul (Stör), crapul (Karpfen), somon (Lachs), morun (