Produse animale

 

Mierea de albine. 1

Carne, lapte, ouă. 2

Carnea de porc. 2

Carnea de vită. 2

Oaia, mielul, berbecul. 2

Carnea de capră. 3

Laptele de vacă. 3

Prăjelile şi gratarele. 3

Carnea de găina şi de pui 4

Gâsca. 4

Raţa de casă. 4

Ouăle. 4

Carne vindecatoare. 5

Animale sălbatice comestibile. 6

Turturica. 6

Cocosul de munte (Auerhuhn) 6

Peştele. 6

Pesti nesănătoşi ca hrană. 6

Peşti sănătoşi pentru toţi oamenii 6

Pesti care pot fi mâncaţi numai de oameni sănătoşi 7

 

Mierea de albine

Hildegard : “Cine este gras şi are multă carne şi mănâncă des miere, aceluia mierea îi crează multă secreţie putredă. Celui slab mierea de albine nu-i va dăuna atunci când este fiartă. Atunci când se mestecă mierea cu fagure şi cu ceară, aceasta va agita fierea neagră din om, va aduce melancolie şi depresiune” (PL 197 D)

“Unui om slăbanog mierea fiartă nu îi va dăunează. Mierea fiartă şi cu spuma înlăturată nu îi va dăuna nici la cel gras, nici la slab, nici la sănătos şi nici la bolnav. “Mierea nefiartă îi va dăuna la cel slabanog”

Atenţie : mierea cu fagure este dăunatoare ! Cine este bolnav sau slăbănog de fel, trebuie să fiarbă mierea înainte să o consume (mierea să se încălzească indirect într-un borcan într-un vas cu apă pusă pe foc şi să se scoată spuma care se ridică la suprafaţă).

 

Carne, lapte, ouă

Carnea de porc

„ Porcul este cald şi este o fiinţă fierbinte şi plină de secreţii, căci el nu este curăţat de nici un fel de frig. De aceea el este întotdeauna plin de infecţii şi nesătul şi nu are grijă ce mănâncă şi mănâncă astfel multe lucruri murdare. În lăcomia lui este ca un lup care rupe şi destramă celelalte animale. În afară de asta el are ceva câinesc în el, căci stă ca şi cainele pe lânga casa omului. Este un animal necurat pentru că carnea lui nu este sănătoasă şi este plină de fumuri rele şi nu este bună  nici pentru bolnav nici pentru sănătos. Ea sporeşte secreţiile rele şi slăbiciunile în om căci căldura ei se amestecă cu cea a omului şi trezeşte în om poftele senzuale şi faptele rele, care nu sunt deloc bune “ (PL 1325 C).

La slăbire şi epuizare mare se poate folosi pentru scurt timp carnea de porc pâna trupul s-a întremat un pic, vezi remediile.

Carnea de vită

carnea ei, din cauza răcelii, nu este bună  pentru oamenii reci (cu circulaţia şi digestia slabă), însă este bună  pentru oamenii fierbinţi. Inima şi plămânii vitelor nu are nici o valoare când e mâncată”.

 

Ficatul de vită “face omul puternic din cauza felului ei bun” şi este bun la  anemie. La sfaturile pentru bolile de nervi Hildegard descrie cum carnea de vită se poate face şi mai bună  : “Carnea de vită să se mănânce numai proaspătă şi vara să fie pusă 1 zi întreagă în apă iar iarna 1 noapte întreagă în apa, căci apa elimina ceea ce este dăunator în această carne.”

Oaia, mielul, berbecul.

 

“Carnea de oaie este bună  pentru bolnavi şi sănătoşi vara, căci căldura verii o încălzeşte. Iarna însă carnea de oaie nu este bună căci este ea este rece şi iarna este rece şi ea.” Deci oaia nu se mănâncă iarna.  Mielul e mai bun ca oaia iar oaia este mai bună  decât berbecul, din cauza hormonilor.

 

Carnea de oaie că remediu natural:

 

Ficatul de oaie “micşorează secreţiile rele din corp şi curăţă stomacul de stricăciuni ». Plămânul de oaie : “cine tuşeşte şi respiră greu însă nu este bolnav la plămâni (bronşită, astmă) să mănânce des ficat de oaie şi îi va merge mai bine” Supa de carne de oaie: « cine şi-a pierdut toate puterile şi i s-au strâns venele (circulaţia) să bea zeama de la supa de carne de oaie şi când îi merge mai bine să mănânce şi carnea dacă poate (adică dacă îi place)”

 

Carnea de capră

 

Capra „este bună  pentru bolnavi şi sănătoşi. Capra poate fi mâncată până în august (deci în iulie se poate mânca încă). Tapul se poate mânca şi în august. Iezii însă sunt buni de mâncat până toamna (septembrie).“

 

Carnea de ied este mai bună decât cea de capră iar cea de capră mai bună decât cea de ţap din cauza hormonilor. Toamna şi iarna însă să se evite deci carnea şi laptele de capra.

Laptele de vacă

“Laptele de vacă, ca şi cel de la alte animale ca oaie şi capra şi în general orice lapte este mai sănătos iarna decât vara, căci el nu are sucurile de la atâtea plante în el ca şi vara.” (PL 1198 A)

Majoritatea viţeilor se nasc iarna, deci atunci când vaca are laptele mai sănătos. „Când oamenii sănătoşi beau lapte vara, atunci el le dăunează un pic. Bolnavii şi cei slăbiţi pot însă să bea lapte”. (PL 1198 A)

 

„Când oamenii sănătoşi doresc să bea lapte iarna să ia rădăcinile de urzică şi să le usuce şi să le bage în lapte înainte să-l bea, căci urzica neutralizează secreţiile dăunatoare din lapte. Când bolnavii şi cei slăbiţi vor lapte iarna, atunci să se fiarbă laptele şi să pună  o rădăcina uscată de urzică în el. Vara să nu se pună  însă rădăcina de urzică căci ea are în ea sucuri şi verdele pământului. Daca s-ar pune urzică înauntru, atunci laptelui i-ar dăuna din cauza acestor sucuri” (PL 1198 BC)

 

Deci vara laptele de vacă trebuie evitat de oamenii sănătoşi sau băut după ce s-a pus o rădăcina uscată de urzică în el.

Prăjelile şi gratarele

 

„Ce este prăjit şi făcut pe gratar, conţine o substanţa reumatică”. Trebuie deci evitate prăjelile la bolile reumatice.

Carnea de găina şi de pui

Pentru oamenii sănătoşi carnea de găină (şi cea pui) este bună  de mâncat căci nu îngraşa” (PL 1295 A).

 

“La bolnavii gravi însă aceasta carne însă nu este favorabila. La bolnavii mai gravi carnea de pui şi de găină distruge stomacul încât nu ei mai vor putea digera nici o mâncare,  mai ales când carnea este prăjită  căci el (bolnavul) nu poate digera această prăjeală”

 

Carnea de pui prăjită este deci de evitat de bolnavi.

 

“Carnea de gaină şi anume gătită cu ţelină şi pătrunjel - căci aceasta carne este cam uscată – curăţă stomacul de murdărie şi de putrezicune.”

 

„mâncat des ficatul de găină şi de cocoş ajută la bolile interioare“ (diabet, glande, ? )

Gâsca

„Gâsca nu poate să zboare prea sus căci ea deţine prea mult aer de la pământ iar de la apa deţine aer de apă. Din cauza aceasta carnea ei nu este bună  pentru bolnavi, căci face secreţii rele şi ulcere asemănătoare cu lepra, căci ea mănâncă şi mâncare necurată. Oamenii sănătoşi pot suporta carnea ei. Cine doreste să mănânce gâscă să o lase trei zile fără  mâncare astfel ca sucurile ei rele să fie eliminate şi după aceea să o hrăneasca numai cu cereale. Să se prăjeasca la foc umplută cu salvie şi alte ierburi bune. Să fie stropită permanent cu vin şi oţet ca să iasă tot (ce nu este bun) din sângele ei iar grăsimea ei să nu fie mâncată, căci aceasta strică stomacul omului… Cine este sănătos poate să mănânce aşa gâsca, însă numai cu moderaţie.

Raţa de casă

“cei sănătoşi pot face faţă la carnea ei. Pentru bolnavi ea nu este bună. Nici raţa să nu se mănânce fiartă ci prăjita la foc, aşa cum a fost descris la gâsca” . Raţa sălbatecă este mai bună de mâncat, dar şi ea numai pentru oamenii şănătoşi.

Ouăle

“Ouăle de pasări (sălbatice) sunt mai degrabă reci şi mâncate sunt dăunatoare căci sunt tari şi cu secreţie rea şi ca o otravă. Ele pot dăuna mult.”…  Ouăle de la găină însă se pot mânca, însă numai cu măsură căci ele sunt tot aşa de dăunatoare ca şi o mâncare negătită sau făina negătită…”  Pentru un om sănătos ouăle (fierte) moi sunt mai bune decât cele tari, căci aşa fac greutăţi în stomac. Pentru bolnavi nici ouăle tari şi nici cele moi nu sunt bune. Când un bolnav vrea să mănânce neaparat ouă să spargă coaja şi să fiarbă oul fără coajă în apă cu ceva vin. Mâncat aşa nu îi dăunează căci otrava din el a fost distrusă de foc”. Oul copt în coaja lui la foc însă este şi mai bun decât cel descris mai înainte “.

 

“Galbenuşul este mai sănătos decât albuşul.” Galbenuşul fiert un pic tare este mai bun decât cel fiert moale. Iar oul crud îi dăunează foarte mult celui care îl mănânca!”

 

Ouăle de gâsca şi de raţă – ca şi de la alte pasari - nu sunt deloc sănătoase ci chiar dăunatoare. În special cele de raţă “ sunt otravă pentru corp. Ouăle de raţă sunt însă ceva mai bune decât carnea de raţă de casă.“

 

Ouăle trebuie deci evitate complet de cei bolnavi. Cei sănătoşi pot din când în când să mănânce ouă fierte moi în coajă sau cel mai bine fierte fără coajă în apă cu ceva vin, însă nu prea tari. Fierte aşa în apă cu vin şi fără coajă şi cei bolnavii pot să consume rar câte un ou. Crude ouăle sunt însa foarte dăunătoare.

 

Carne vindecatoare

Ficat de cerb: “curăţă stomacul şi scoate reumatismul”

Ficat de caprioară: “cine are tesut canceros sau precanceros, să mănânce des ficatui ei şi asta îi va elimina boala. »

Picioare de vaca : « cine are dureri în încheieturi şi membre sau dureri la stomac sau burta să fiarbă picioare de vacă sau viţel cu zgârci şi grăsime ” din care să faca o ciorba.

Ficat de vaca: “face omul puternic din cauza felului ei bun”

Ficat de oaie “ micşorează secreţiile rele din corp şi curăţă stomacul de stricăciuni.

Plămân de oaie : cine tuseşte şi respira greu însă nu este bolnav la plămâni (bronşită, astma) să mănânce des ficat de oaie şi îi va merge mai bine”

Supa de carne de oaie: cine şi-a pierdut toate puterile şi i s-au strâns venele (circulaţia) să bea zeama de la supa de carne de oaie şi când îi merge mai bine să mănânce şi carnea dacă poate (adică dacă îi place)”

Carnea de capra: mâncată des vindeca măruntaiele rupte şi ranite, vindecă şi întăreşte stomacul.

Ficatul de capra “cine are dureri de stomac să prăjeasca des ficat de capra şi să-l mănânce până în august (ţapul se mănânca până în august, capra până în septembrie şi iedul până în octombrie). Asta îi vindecă şi curăţă stomacul ca un purgatoriu”

Carnea de struţ: “cine are epilepsie să mănânce des carne de struţ, căci îi dă putere şi anulează suferinţa creierului. La oamenii graşi aceast carne îi face să slabească şi îi întăreşte.

Ficatul de struţ : “ bun pentru oamenii trişti şi melancoli”

Ficatul de gaina: „mâncat des ficatul de găina şi de cocos ajută la bolile interioare“ (diabet, glande, ? )

Ficatul de peşte scobar este bun pentru inima şi stomac.

Animale sălbatice comestibile

Cerb: „ Bun pentru bolnavi şi sănătosi. Cine mănânca carne de cerb – însă nu fierbinte – acelui îi se curăţă stomacul”.

Caprioară  “carnea ei este bună  pentru bolnavi şi sănătosi. Cine o mănânca, acela se curăţă de secreţii şi de gazele de putreziciune.”

Bizon european : carnea lui este “buna  şi sănătoasă.”

Castor: “Bun pentru cei bolnavi şi cei sănătoşi”.

Turturica

“carnea ei este necomestibilă”

Cocosul de munte (Auerhuhn)

 

“este bun şi pentru sănătoşi şi pentru bolnavi”

Peştele

Pesti nesănătoşi ca hrană

 

Următorii peşti sunt nesănătoşi: Somon (Lachs), lin (Schleie), porcusor (Gründling), anghila (Aal), cambula sau limba de mare, plătica şi toţi pestii fără  solzi.

 

Heringi proaspeţi nu sunt buni însă puşi în sare sunt mai buni. Aşa ei pot fi mâncaţi de cei sănătosi, însă pentru bolnavi ei nu sunt buni.

 

Zlăvoaca (Koppe) nu dăunează la cel sănătos însă dăunează ceva la cel bolnav. Ficatul lui să nu se mănânce”

Peşti sănătoşi pentru toţi oamenii

 

Balena (Wal), somn (Wels), ştiuca (Hecht), biban (Barsch), babuşca (Schnepfe), cleanul (Haselfisch), lipanul (Äsche)

Pesti care pot fi mâncaţi numai de oameni sănătoşi

 

(Deci care sunt dăunători la cei bolnavi)

 

Nisetrul (Stör), crapul (Karpfen), somon (Lachs), morun (Hausen), pastrav, hering, boarca (Biterling)