Despre plante şi remedii din plante
după
Andorn ( Marrubium vulgare) – Unguraşul
Dureri de gât. Hernie. Intestine rupte, operaţii la intestine
Alant (Inula
helenium) - Iarba
mare
Akelei (Aquilegia vulgaris) –
Căldaruşă
Febră, scrofuli, secreţie
excesiva, tuse, sinuzită.
Aronstab (Arum maculatum) - Rodul
pământului
Gripă la stomac, reumatism,
friguri, depresiune
Bachbunge
(Veronica beccabunga) - Bobornic
Bachminze ( Mentha aquatica) – Menta de
baltă
Oameni graşi cu respiraţia
greoaie. Pentru slăbire
Baldrian (Valeriana Oficinalis) -
Valeriana
Inflamaţia pleurei ( pieliţei
de la plămâni)
Basilikum
(Ocimum basilicum) – Busuioc
Limbă împietrită,
greutăţi cu vorbitul
Beifuss- Artemisia vulgaris - Pelin negru,
pelinăriţa
Dureri de burtă după mâncare
sau băutură rea
Bertram (Anacyclus pyrethrum)- Betram
Inflamaţia pleurei. Boli de stomac şi de ochi.Muribunzi.
Inflamaţia pleurei
Betonie (Stachys officinalis) -
Vindeceaua
Vise urâte. Menstruaţie
puternică
Bohnenkraut (Satureja hortensis) - Cimbru de grădină
Parkinson, tremuratul membrelor
Brennnessel (Urtica dioica) – Urzica
Boli rele, secreţii, inecţii,
cancer
Reumatism, probleme cu digestia,
secreţii
Dill - Anethum graveolens - Mărar
Diptam (Dictamnus albus) –
Frăşinel
Pietre la rinichi, fiere. Dureri la
inimă
Essigrose (Rosa gallica) –
Răsură
Ca adaos întăritor la alifii
şi remedii
Eibisch (Althaea officinalis) – Nalba
mare
Eisenkraut (Verbena officinalis) –
Sporiş
Rani cu abcese, infectate. Gât umflat
Gelber Enzian
(Gentiana lutea)
- Gentiana galbenă
Dureri de inima puternice. Febră la
stomac
Habichtskraut - Hieracium pilosella -
Vulturica
Hauswurz ( Sempervivum tectorum) -
Urechelniţă
Königskerzen - Verbascum phlomides – Lumânărica
Lavendel (echter) Lavandula angustifolia
– levănţica, lavandă
Lavendel
(wilder, Speiklavendel)- Lavendula
latifolia- Aspic (levănţică sălbatică)
Durere de ficat şi plămâni. Minte limpede
Leinsamen – Linum - Seminţele de în
Junghiuri la inimă, la coaste.
Arsuri
Liebstöckl (Levisticum officinale) - Leuştean
Lilie (Lilium candidum) – Crin
Boli de piele, eczeme, bube, abcese,
lepră
Lungenkraut (Pulmonaria officinalis) - Plămânarica, Mierea ursului
Tuse, plămâni bolnavi.
Respiraţie greoaie din cauza plămânilor
Mariendistel ( Silybum marianum) - Armurariul, Ciulinul laptelui, Ciulinul
Mariei
Junghiuri, dureri la inima, în coaste,
reumatism
Meisterwurz ( Imperatoria ostruthium) - Cicerbiţa alpina
Digestie slabă, gastrită, boli
de stomac
Melisse (Melissa officinalis) –
Roiniţa
Cornee tulbure, boli de ochi. Depresiuni
Libido sau senzualitate excesive
Oregano (Origanum vulgare) - Sovarvul
Petersilie (Petroselinum crispum)
Dureri de inima, de splină, în
coaste
Dureri din cauza mâncatului de praz (
şi poate şi d eceapă crudă)
Pietre la rinichi, fiere, etc.
Pfefferkraut (Lepidium latifolium) –
Limba şarpelui
Pfefferminze -
(Mentha x
piperita ) – Izmă bună, menta
piperată
Constipaţie, gastrită, ulcer
de stomac
Polei-Minze (Mentha pulegium) –
Busuiocul cerbilor
Boli de cap, nervi, dureri la creier
Quendel (Thymus pulegioides) –
Cimbrişor de câmp, cimbrul
ciobanului, balsamă
Rainfarn (Tanacetum vulgare) – Vetricea
Dureri de burtă după
mâncăruri rele
Greutăţi cu urinatul din cauza
la pietre la vezica sau la rinichi
Raute (Ruta graveolens) – Vârnanţ,
ruta de grădină
Depresiuni, melancolie. Boli de stomac
Cearcăne negre în jurul ochilor,
vedere tulbure
Dureri la rinichi şi la spate, boli
de stomac
Ringelblume (Calendula officinalis) –
Gălbenele
Otrăvire, intoxicaţie cu
medicamente. Cură de dexitonsicare după medicamente, chemoterapie
Boli de stomac, dureri la spate şi
la rinichi
Sanikel – Sanicula Europea -
Sănisoarea
Boli de stomac şi intestine
măruntaie
Remediu universal. Miros în gură,
miros rău de transpiraţie, digestie proastă.
Schwarzkümmel - Nigella sativa, Nigella
arvensis, Nigella Damasceana – Chimen turces
Schafgarbe (Achillea millefolium) –
Coada şoricelului
Schlafmohn (Papaver somniferum) – Mac de
grădină
Insomnie, mâncărime de piele,
păduchi
Schlüsselblume
(Primula officinalis) - Ciuboţica
cucului
Schöllkraut
(Chelidonium majus) - Rostopasca,
iarba de negi, iarba rândunicii
Plantă otrăvitoare de mâncat !
Numai ca alifie pt. bube, ulcere şi eczeme la piele
Schwertlilie (Iris germanica) –
Stânjenel
Pete pe faţă, culoare rea la
pielea feţei
Pietre la vezica, la rinichi,
greutăţi cu urinatul
Spitzwegerich ( Plantago lanceolata) - Pătlagina îngustă
Dureri, junghiuri, muşcături
de insecte
Storchschnabel
(Geranium robertianum ) -
Năpraznica
Süssholz - Lemn dulce (Glycyrrhiza
glabra)
Răguseală, voce limpede,
furie, curătă ochii, curăţă stomacul, boli psihice
Boli de piele, abcese, exzeme,
lepră
Pareză, junghiuri, articulaţii
mâncate
Veilchen – Violeta adorata – Viorea
Ysop - Hyssopus officinalis – Isop
Boli de ficat si plămâni. Tuse.
Himbeere - Rubus idaeus – Zmeur
Brombeere - Rubus fruticosus - Mur
Heidelbeere - Vaccinium myrtillus - Afin
Preiselbeere - Vaccinium vitis-idaea -
Merişor
Holunder - Saombucus nigra - Soc
Schlehe - Prunus spinosa – Porumbarul
Măceş
- Rosa canina - Hagebutte
Mispel - Mespilus germanica –
Moşmon
Boli de sânge, curătirea sângelui
Kornelkirsche – Cornus mas - Corn
„Este cald şi are destul
suc împotriva la multe boli. Cine are urechile surde să fiarbă
unguraş în apă, să-l scoată din apă şi să
pună apa de pe el în ureche şi să-l pună şi cald la urechi şi pe cap şi în felul asta el va
auzi mai bine. Şi cine este bolnav în gât să-l fiarbă în
apă, să strecoare apa printr-o pânză, să pună de
două ori mai mult vin pe care să-l fiarbă intr-o oala şi să
adauge ceva grasime (unt?) şi
să bea asta până îi trece gatul. Cine are maruntaiele bolnave sau
rupte să fiarbă unguraş cu vin şi
ceva miere. Şi băutura
asta să o pună intr-o oala şi să o bea după ce s-a racit şi va fi vindecat”
„Iarba mare este caldă şi
uscată şi are puteri folositoare în ea. Să fie pusă în vin, atât proaspătă cât şi uscaăt.
Însă de îndată ce s-ă strâns în vin, să fie scoasă
afară, căci puterea ei s-a scurs şi să fie pusă una
nouă în vin. Şi cine are
dureri la plămâni să bea moderat
înăinte şi după masă şi asta îi scoate otrava din
plămâni, elimina migrena şi curaţa ochii.Să nu se bea
însă prea des, căci atunci dăuneaza. În lipsa de vin se poate folosi şi miere cu apă . Se poate lua
şi smochine
şi de două ori mai mult iarbă mare şi ceva galangal. Şi din băutura asta
să bei atunci când ai dureri în plămâni”.
Akelei (Aquilegia vulgaris) –
Căldaruşă
„Căldăruşa este
rece. Cine are scrofuli să o mănânce crudă şi ei vor dispare. Cine aruncă
multă secretie (flegma, tuse) să o pună în miere şi să o mănânce. Cine are febră
să o zdrobească, să o strecoare printr-o pânză , să pună sucul asta în vin pe care să-l bea des şi îi va merge mai bine”.
Aronstab (Arum
maculatum) - Rodul pământului
„Rodul pământului nu este nici călduţ, dar nici prea puternic, ci are o căldură moderată şi cu masură. Şi când cineva suferă de reumatism, astfel încât membrele sau limba nu mai functioneaza bine, atunci să se mănânce frunzele lui cu ceva sare ( odată cu mâncarea sau după masă) şi reumatismul va dispare. Şi dacă nu dispare atunci să-i pună rădăcina în miere care să se mănânce imediat şi atunci se va vindeca. Însă şi cine are o febră cu secretie la stomac, cu tremurat, să fiarbă rădăcina în vin, să pună o bucată de oţel fierbinte în vin şi să-l încălzească încă odata după care să-l bea cald”. “Şi un om care se afundă în melancolie să bea vin fiert cu rădăcină de rodul pământului şi aşa îi va dispare melancolia şi febra”
„Bobornicul are o natură caldă şi cine
face din ea o mâncare (că de urzici sau spanac) în care se pune
grăsime (unt) sau ulei şi o mănâncă aşa, aceluia asta
îi va goli stomacul prin scaun ca şi un medicament purgatoriu. Mâncat el
domoleşte şi guta ( reumatismul).“
Bachminze ( Mentha aquatica) – Menta de baltă
„ Menta de baltă este caldă însă totusi
are ceva frig în ea şi poate să fie mâncată cu măsură
şi atunci ea foloseşte omului şi nu îi
dăunează mult. Când stomacul este greoi din cauza la mâncare şi
băutură şi omul începe să
transpire din cauza asta să mănânce des menta de balta cruda sau
gătită cu carne sau în supe sau fă ca şi mâncarea de urzici
şi transpiraţia se va duce căci ea măruntaiele calde
şi grase şi grăsimea lui va fi răcorită şi
transpiraţia va fi diminuată. Cine scoate aburi
(secreţie) din cauza plămânilor acela scuipa secreţie şi
tuseşte la cea mai mică miscare. Cine scoate
aburi de la mâncare şi băutură acela numai suflă greu
şi nu aruncă secreţie. Şi aşa se poate deosebi
când se poate da menta de baltă.”
“ folosita cu masură, ca şi sarea …menta creaţă dă la
mâncare un gust bun. Mâncată aşa (ca
condiment), ea încălzeşte stomacul şi
ajuta la o digestie bună” (PL 1161 D). Menta de baltă ajuta deci la slăbit pentru
oamenii graşi .
Baldrian (Valeriana Oficinalis) - Valeriana
“Valeriana este umedă
şi caldă. Cine suferă de inflamaţia pieliţei de la
plămâni (pleura) sau cine are dureri de gută (reumatism) să
pulverizeze valeriana (uscată)
şi să adauge la acest praf şi praf de cătuşnică (Katzenminze -
Nepeta cataria) şi să adauge făina şi apă şi
să facă într-un vas cu ceva grasime niste biscuiţi de aluat.
Să mănânce asta des şi îi va merge mai bine”
„Busuiocul este rece. Însă un om caruia i s-a împietrit limba aşa ca nu mai poate vorbi
să-şi pună câte o frunza sub limba şi el îşi va
recapata vorbitul. Însă şi cine are febră puternica, febră
de trei zile sau de patru zile – să fiarbă busuioc în vin şi să pună ceva miere şi asta
să strecoare şi să bea des pe stomacul gol înăinte de masa
de seara şi febra va dispare”
„Suculenţa pelinului negru este foarte folositoare.
Aceluia care îl găteste şi îl pune în mâncare îi încălzeşte
stomacul rece şi îşi vindeca maruntaiele.”
« Şi dacă cineva are dureri
după ce a mâncat sau băut ceva atunci el să pelin negru cu găteasca
carne sau cu grăsime ( unt) sau cu alte ierburi
şi să-l mănânce şi putreziciunea pe care omul şi-a
tras-o cu mâncarea dinainte va fi eliminată”.
Bertram (Anacyclus
pyrethrum)-
Betram
„are o
caldură moderată şi ceva uscată şi amesetcul acesta
este curat şi conţine prospeţime. Şi pentru un om
sănătos este bun de mâncat căci micşorează
putrezicunea din corp şi sporeşte sângele bun şi face la om o
minte limpede. La bolnavii care aproape au murit chiar le dă putere şi el nu va lasă nimic în om să nu fie
digerat, ci va ajuta la digestie bună. Şi la un
om care are multă secreţie în corp bertramul i-o va
elimina. Mâncat des el va elimina şi inflamatia
pielii de la plămâni (pleurei) şi va face ochii curaţi. Oricum el este mâncat, crud sau uscat, sau în mâncare, el este bun
pentru cel bolnav cât şie pentru cel sănătos. Când un om îl mănâncă des îi scoate boala din el şi
îl împiedică să se îmbolnăvească. “
Betonie (Stachys
officinalis) - Vindeceaua
„Cine are vise rele să poarte vindecea la el ci când doarme. Femeia care
are menstruaţie prea puternica şi neregulată să pună
veindeceaua în vin
aşa încât să ia gustul ei şi să-l bea des şi atunci ea
va fi vindecată”
Bohnenkraut (Satureja hortensis) - Cimbru de
grădină
„este mai mult caldă decât rece. Cine suferă de
reumatism aşa încât membrele lui se misca tot timpul (tremurat de membre,
parkinson), să pulverizeze cimbru de
grădină şi să amestece praful ei cu praf de chimen turcesc şi cu praf de salvie şi să amestece totul
cu apă fiartă cu miere
şi să bea asta des după masă şi îi va merge mai
bine »
Brennnessel (Urtica
dioica) – Urzica
„Urzica este în felul ei foarte
caldă. Ea nu este în nici un caz crudă bună de mâncat, când
însă ea iese primăvara din pământ este bună de mâncat
fiartă căci curăţa stomacul şi
intestinele şi le elimină secreţiile rele. Orice tip de
urzică face asta. Când secreţiil rele din om care sunt
otrăvitoare se înmulţesc atunci bolnavul să ia sucul de la urzica cu cel de la lumânărică în aceeaşi
cantitate şi frunze de nuc sau scoarţăde nuc de două ori
mai mult decât cele două şi ceva oţet şi miere şi săle
fiarbă intr-o oală. Să arunce spuma care se ridică şi
după ce a dat în clocot să o ia de pe foc şi să bea
băutura asta cu măsură pe stomacul gol ( înainte de mese) timp
de 15 zile iar după mese un pic mai mult şi viermii (micronbii) din
el vor muri.”
“Şi cine uită împotriva
voinţei lui (adică încă ştie că uită) , să facăscu din urzică şi sa adauge
ceva ulei de măsline (nerafinat) ş sa-şi ungă pieptul
şi tâmplele ş sa faca des asta şi uitarea îi va fi
micşorată”.
Blutwurz (Potentilla erecta) – sclipet, găinusă, sclipeţel, scrântitoare, strâmsurea,
cinci-degete,
iarba-faptului.
„este mai mult rece decât
cald şi un om care are sucuri rele şi
otravitoare în el să ia sclipet
şi de două ori mai mult laptele
câinelui şi să le zdrobească
până se fac suc pe care să le pună într-un vas de argilă
şi să toarne peste el un vin
bun şi limpede şi să bea asta după masă şi
înăinte de de a duce la culcare timp de 15 zile şi asta îi va ajuta
timp de un an”.
“Mărarul este uscat
şi cald. Oricum se mănânca, el va face omul trist. Crud
nu este deloc bun de mâncat căci are mai multă umezeala în el din
pământ şi câteodată primeşte din pământ o
umezeală care dăunează la om… Când este
însă fiert reduce reumatismul şi aşa devine un pic folositor. Cui îi curge sânge din nas să ia marar şi de două
ori mai multă coada soricelului – verzi şi nu uscate –
şi să le pună pe frunte, la tâmple şi la piept. Trebuie să fie verzi căci forţa lor provin din verde.
Iarna însă fă praf din aceste plante uscate, stropeştele cu ceva
vin şi pune-le într-un săculeţ pe care
îl pui pe piept, la frunte şi la tâmple ca şi mai înainte.”
Diptam (Dictamnus
albus) – Frăşinel
„ Frăşinelul este cald şi
uscat şi are căldura focului şi al pietrelor în el, căci el
are forte tari ca piartra. Aşa cum piatra are
căldură când e pusa la foc, aşa şi diptamul este bun
împotriva la bolile peste care el are greutate. Căci pietrele cresc
din natura grasă a oamenilor. Şi atunci când (pietrele) încep să crească în om,
să se manânce des praf de frăşinel pe pâine şi asta va
impededica piatra să mai crească. Şi
omul care are deja pietre, să pune frăşinel în oţet ( de
vin) amestecat cu ceva miere şi să bea des asta pe stomacul gol
şi piatra va fi macinată şi zdrobită. Şi cine are
dureri în inima să mănânce des praf de frăşinel şi
durerea se va duce.”
Essigrose (Rosa gallica) – Răsură
“Răsura este rece şi
această răceală are o mixtură folositoare în ea.
Dimineaţa devreme sau când s-a cräpat de ziuă ia o petală
şi pune-o pe ochi. Ea trage sucul care creează
lacrimile în surplus şi îi face limpezi. Şi cine are bube la
corp să pună petale de răsură pe el şi ele vor trage puroiul afară.
Cine este mânios să ia răsură şi unpic mai puţină salvie şi sa la facă
praf. Si în momentul când este mânios să le
ţină la nas. Caci salvia alină şi răsura bucură.
Şi ia răsură şi pe jumate salvie
şi punele în untură proaspătă ( de porc) care a fost
topită ( într-o oală). Astea să fie fierte cu apă toate la
un loc şi să se facă din ele o alifie cu care să se
ungă cell care are crampe sau care sufare de pareză şi îî va merge mai bine”.
Rărura este bună de pus la alifuii şi la
tincturi şi la toate remediile şi ea va fi
cu atât mai bună atunci când se va adăuga şi ceva trandafiri,
chiar dacă este pusă numai puţin, din cauza forţelor ei
bune”
Farn – Aspidum filix – Feriga
“Cine suferă de gută (
reumatism) să ia feriga cât timp este verde şi să o fiarbă
în apă şi să facă des baie cu această apă şi
guta va dispare.. Şi vara când este verde pune
frunzele de ferigă pe ochi şi culcă-te şi ele îţi vor
curăţi ochii şi îţi vor lua ceaţa de pe ei. Şi
cine este surd să lege seminţele de ferigă într-un săculeţ şi pune-le des în ureche şi să
aibă grijă să nu se ducă din ureche în cap şi el va
recăpăta auzul.
Şi cine are
gută öla limbă aşa încâ nu poate vorbi să-şi pună
seminte de ferigă pe limbă şi guta se va duce şi el va putea vorbi din nou. Şi cine este uituc şi
nu mai ştie să ţină seminţele de ferigă în
mână şi îşi va aduce aminte din nou
şi va recăpăta mintea.”
Fünffingerkraut
(Potentilla spec sau alte Potentilla) – Degeţel
“Cine are ochii
înceţoşaţi s ia degetelul şi să-l pună în vin curat şi bun şi să o zrdobească bin
în acel vin şi după aia să strecoare vinul printr-o pânză
şi să-l pună într-un vas din fier (sau oţel). Şi când
se duce la culcare să-şi umezească
ochii aşa încât să intre şi puţin în ei. Să facă
asta des şi el va lua ceaţa din ochi”
“Cine are gălbinare
(hepatită) să facă cu degeţel şi făină
şi cu apălimpede nişte biscuiţi pe
care să îi mănânce pe stomacul gol timp de 9 zile şi el va fi
vindecat. Această iarbă e bun ca leac, dacă
Dumnezeu nu împiedică acest lucru. “
Eibisch (Althaea officinalis) – Nalba mare
„este caldă şi
uscată şi bun împotriva la febră. Când un om are febră
să zdrobească nalbă mare în oţet şi să-l bea pe stomacul gol dimineata şi seara şi febra,
de ori unde ar veni – va disparea. Cine are dureri de cap
să ia nalba mare şi ceva mai puţina salvie, să le facă praf şi să pună ceva
ulei de măsline. Asta să încălzesca în mână lânga
foc şi să-şi ungă cu ea fruntea. Să se lege la frunte cu o cârpă şi să se culce
şi îi va merge mai bine”.
Eisenkraut (Verbena officinalis) – Sporiş
„este mai mult rece decât caldă şi când omul
suferă de ulcere şi de viermi atunci să el să fiarbă
sporiş în apă. Apa să se arunce după aia şi iarba, după ce să stors-o de apă să o
pună caldă pe ulcerul sau rana cu viermi şi deasupra să pună
o pânză de in. Şi după ce s-a uscat
să se pună una noua ca şi mai înăinte până când
putrezicunea a disparut. Dacă cineva se umflă în gât să
încălzească sporiş în apa şi să o pună caldă
legată cu o cârpă în jurul gâtului şi
umflătura se va retrage”.
“cine are dureri de inima de parcă viaţa lui ar
atârna de un fir de păr să pulverizeze gentiana şi să mănânce praful acesta în supe şi el îi va întări inima. Şi cine are febră la
stomac să bea des din acest praf în vin cald care
a fost încălzit cu un oţel
fierbinte şi stomacul lui va fi curăţit de febră”
…. ( se
va adăuga)
“Când unui bărbat i s-a
uscat sămânţa asa încât îi
lipsesc aţele din ea fără ca el să fie în vârştă
de moşneag să pună o rădâcină de urechelniţă
în lapte de capră până ea
a fost îmbibată toată de lapte. După aceea să fiarbă
laptele acesta şi să adauge şi ouă
ca sa aibă gust supa. Să bea supa asta timp de trei pâä la cinci
zile. Sămânţa lui va prinde din nou putere de zămislirte şi el va avea urmaşi înfloritori”.
“Cine are inima tristă să gătească
şi să mănânce des lumânărica cu carne, peste, clătite sau legume. Ea întăreşte inima şi o face
voioasă. “
“Şi cine este răguşit sau cine are dureri la piept să
fiarbă lumănărică şi fenicul ( seminte sau planta) în
aceeaşi cantitate într-un vin bun ( sau în
apă cu miere), sa îl strecoare şi sa îl bea des şiva avea din
nou voce şi asta îi va vindeca şi pieptul.”
Dr. Strehlow:
“Mod de folosire: se iau flori şi frunze proapspete sau uscate de lumânărică care se pun în mâncare. În
special de recomandat pentru copiii sau oamenii cu defecte înnăscute ale
inimii. Ele înlătură şi lipsa de apetit care vine ca
urmare a tristeţii.”
Lavendel (echter) Lavandula angustifolia – levănţica,
lavandă
“este caldă şi
uscată căci nu are suc. Şi nu îi
foloseşte omului dacă o mănâncă, însă ea are un miros
puternic. Cine are păduchi să miroasă des din lavendel
şi ei vor muri. Mirosul ei face ochii limpezi.”
“este caldă şi
uscată şi căldura ei este sănătoasă. Şi cine
fierbe aspic în vin şi dacă nu are vin în
apă cu miere şi îl bea călduţ, aceluia îi va elimina
durerea din ficat şi plămâni şi abureala din piept şi îi va
face ci o minte şi o putere de raţiune limpede”.
20g de petale de de aspic proaspete sau 10g de
petale uscate se fierb 5 minute într-un litru de vin.
Dr.
Leinsamen – Linum -
Seminţele de în
“Seminţele
de in sunt calde şi nu sunt bune de mâncat. Cine are dureri în coaste să fiarbă semintele
de in apă. În apa asta caldă el să înmoaie o
cârpă de in pe care să o pună pe locul unde are durerea.
Iar cine s-a ars la corp să fiarbă bine seminte de in
în apă, să înmoaie o cârpă de in în apa asta şi
să o pună pe locul unde s-a ars şi asta va scoate arsura
afară din corp.”
“Leuşteanul crud dezbină natura omului şi o distruge. Când se fierbe fără alte ierburi în mâncare el face mintea şi trupul leneş. Fiert în mâncare împreuna cu alte ierburi (bune) nu dăuneaza prea mult.” Deci prea sănătos nu este leuşteanul şi trebuie evitat de bolnavi. Ca remediu se foloseşte la căteva reţete.
“ are o natură puternică şi mai multă
căldură decât frig îşi creşte din vânt şi din
umezeală. Când este mâncat crud el arată firea
adevărată a omului. Şi dacă cineva
îl mănâncă fiert însă fără alte ierburi atunci îl va face pe acest om greoi şi mohorât în trup şi
suflet. Când însă este mâncat fiert cu alte condimente
atunci el nu dăunează aşa de mult la cel ce îl mănâncă.
Şi când un om are dureri din cauza glandelor de
la gât aşa încât acesta este umflat atunci să ia leuştean
şi ceva mai multă rotunjoară
şi să le fiarbă împreună în apă. După ce a aruncat apa să le pună calde în jurul gâtului
cacî arterele de la gât au fost întinse prea mult şi atunci el va fi
vindecat”
“Şi cine tuşeste din piept aşa încât simte
o durere acolo să ia leuştean
şi tot aşa de multă salvie
şi de două ori mai mult decât acestea
şi du să le pună într-un vin bun până acestea prin gustul
lor şi după ce a aruncat ierburile să încălzească
acest vin şi să-l bea cald după mese până va fi vindecat.
Dacă tusea nu este aşa de tare atunci să nu bea vinul cald. Când
durerea este tare atunci el să bea vinul
încălzit fiindcă aşa ea se va risipi mai uşor.”
Lilie (Lilium candidum) – Crin
“Crinul este mai degrabă caldă decât reece. Ia
bulbul unei rădăcini de crin şi
zdrobeşte-l împreună cu untură
râncedă şi după aceea lasă să se scurgă zeama
într-un vas. Zeama asta pune-o într-un borcan (curat cu capac care se închide
ermetic) Şi cine are lepra albă să se ungă des cu
această alifie după ce a încălzit-o şi
el va fi vindecat. Şi lepra roşie poate fi vindecată aşa.
Şi cine are eczeme să bea des lapte de
capră şi ele se vor duce de tot. Şi ia
şi tulpina şi frunzele de crin şi zrobeştele să
iasă sucul din ele şi amestecă acest suc cu grăsime ( de
porc) şi cine are dureri de la eczeme să se ungă cu ele. Şi
să bea întotdeauna lapte de capră. Şi mirosul
la lilie umple inima de bucurie şi îi face gânduri bune“.
Alifia de crin s-a dovedit după Dr. Strehlow
nemaipomenit de eficientă. Se poate face şi cu
ulei de nuci de cocos sau cu alte uleiuri naturale în loc de untură de
porc.
Lungenkraut (Pulmonaria
officinalis) - Plămânarica, Mierea
ursului
“Plămănărica este rece şi ceva
uscată şi nu este prea bună pentru om, însă la un om cu
plămânii umflaţi care tuşeste şi respiră din greu,
fiartă în vin şi băută pe stomacul gol îl va vindeca.”
Mariendistel ( Silybum
marianum) - Armurariul, Ciulinul
laptelui, Ciulinul Mariei
“Are frig în ea şi este foarte folositoare. Cine are
junghiuri în inimă sau în alte părţi sau dureri în incheieturi,
acela să ia armurariu şi
ceva mai puţina salvie pe care
să le facă ca un suc cu apă şi în clipa când are durerile
să-l bea şi îi va merge mai bine”
Meisterwurz ( Imperatoria ostruthium) - Cicerbiţa alpina
„Cicerbiţa alpină este caldă şi este
bună împoriva la febră. Cine are febră, indiferent de fel,
să ia cicerbiţă şi să o zdrobească, dar cu
măsură şi după ce a fost zdrobită şi frecată
sa toarne o jumătate de pahar de vin aşa încât să o acopere pe
toată cu vin şi sa o lase aşa peste noapte şi
dimineaţâ şă adauge din nou vin şi sa-l bea pe stomacul gol
şi asta timp de trei sau cinci zile şi el va fi vindecat”
“Cine nu poate digera mâncarea să ia suc de
Mărul lupului (Osterluzei, Aristolochia clematitis) în greutatea la
două monezi şi sucul de pătrunjel sălbatec (Bibernelle, Pimpernela major) în grutate de de o
monedă şi în greutatea la o monedă mică suc de laptele
stâncii (Wolfsmilch, Euphorbia helioscopia )tot aşa de mult ghimber
şi sa amestecece aceste sucuri cu făină fină şi
să facă biscuiţi de mărimea unei monezi dar ceva mai groase
pe care să-i coacă la cuptorul aproape rece sau la soare. Şi
când bolnavul este cald la stomac să mănânce aceşti
biscuiţi dimineaţa pe stomacul gol. Sau cănd el este rece la
stomac aşa încât mâncarea îngheaţă şi se strănge în el
să mănânce 2 sau 3 dimineaâţ pe stomacul gol. Şi mâncarea
pe care el o va mânca mai întâi să fie o supă şi de abia
după aceea să mnânce ceva bun şi uşor şi asta să
facă atât de mult timp până el va fi eliberat de boală.
Melisse (Melissa
officinalis) – Roiniţa
“Roininţa este caldă şi cine o mănânca râde cu
multă placere căci căldura ei atinge căldura splinei
şi de aceea inima este bucuroasă. Cui îi
creşte albul din ochi să scoată rădăcina cu
pământ cu tot din pământ, să pună peste noapte în apa de la
un izvor curgător. După aceea să
scoată rădăcina din apă şi să o
încălzească. Şi aşa caldă să o pună
peste ochi. Asta să facă timp de trei nopti şi
albul din ochi se va vindeca şi va disparea”
“Myrrhe face omul trist.” Efectul de
tristeţe este obţinut şi prin atingerea cu smirnă sau prin
mirosul de smirnă.
Smirna ca remediu : « cine arde de pofte carnale să-si măngâie pieptul si burta cu smirnă sie ea se va duce. Si mirosul se smirna alungăpofta de carne din om,
însă nu îl face voios, ci trist si depresiv. De aceea cine poartă
smirna la el să poarte şi un inel de aur,
căci acesta îl face voios. ( deci tristetea cauzată de smirnă
este alungată de aur)
Oregano (Origanum
vulgare) - Sovarvul
“Cine are lepră roşie ( pete groase şi
solzoase pe piele), ori că sunt proaspete ori că sunt mai de mult,
acela să ia suc de sovarv şi ceva suc de unguraş şi să adauge şi ceva ulei de
măselăriţa (
„Pătrunjelul are o natură puternică şi are mai multă căldură decât frig în el
şi creşte din vânt şi din umezeală. Este
mai bun de mâncat crud decât gătit. Mâncat el micşorează febra
uşoară, fără friguri. În spiritul omului însă
pâtrunjelul creează seriozitate.“
„Cine are dureri în inimă sau în splină sau în coaste sa
fiarbă pătrunjel în vin, să adauge ceva
oţet de vin şi destul miere şi să o strecoare printr-o
pânză şi să bea vinul ăsta des şi el va fi vindecat.
Şi cine are un stomac bolnav să ia
părunjel şi de două ori mai mult fenicul şi de două
ori mai multă săpunărită şi să facă o
băutură groasă în care să adauge şi unt sau grăsime
de vită sau sare prăjită şi să gătită
aşa să o mănânce des.“
„Cine are dureri din cauză că a mâncat praz
să mănânce imediat pătrunjel şi va
avea mai puţină durere. „
Si cine are pietre (la rinichi, la
fiere, etc) să ia pătrunjel şi să dauge o treime de ochii
soarecelui (Saxifraga granulata) şi să le fiarbă în vin, să
le strecoare printr-o pânză şi să bea asta în timp ce face o
baie de aburi ( saună). Şi să ia din nou pătrunjel şi
să adauge ochiul şoricelului şi să le fiarbă în
apă şi să ude cu ele pietrele fierbinţi de
la baia cu aburi ( pentru ca aburii să intre în piele). Să
facă asta des şi îi va merge mai bine.
“Şi cine suferă de pareză să ia
pătrunjel şi fenicul în
aceeaşi cantitate şi ceva mai puţină salvie. Şi sa zdrobească aceste ierburi un pic într-un mojar
şi să adauge ulei de
măsline cu trandafir (vezi reţeta) şi să-l pună la
locul unde suferă şi să-l lege cu o cârpă ( de în). “
“Şi cine are carne moale din cauza la guta
cauzată de băuturi alcoolice să ia ptrunjel şi de patru ori
mai multă ruţă de
grădină pe care să le prăjească în ulei de măsline şi dacă
nu nu are ulei de măsline atunci să ea seu de ţap şi aceste
ierburi calde să le pună la locul cu durerea şi să le lege
cu o cârpă şi îi va merge mai bine”
Pfefferkraut (Lepidium latifolium) – Limba şarpelui
„este caldă şi umeda
şi aceasta umezeala este în cantitate potrivită şi astfel planta
asta este bună şi pt. bolnavi şi pt. cei sănătoşi de a fi mâncată. Ceea ce
este amar în ea nu ataca omul ci îl vindeca. Şi cine are inima slaba
şi stomacul bolnav să o mănânce cruda
şi îl va întări. Cine are un fel trist va
deveni voios dacă o mănânca. Mâncata, ea vindeca şi ochii omului
şi îi face limpezi.”
„Izma să se mănâce crudă sau la carne
şi peşte şi când cineva are stomacul rece şi nu poate
digera mâncarea, aceluia îi încălzeşte stomacul şi contribuie la
un scaun bun”
Polei-Minze (Mentha pulegium) – Busuiocul cerbilor
„Busuiocul cerbului are o căldură
plăcută şi totuşi este umedă
şi are puterile de la 15 ierburi şi anume de la curcumă alba,
ghimber, cuişoare, galanga, busuioc, coada şocricelului, menta de
baltă, tătăneasa, plămănărica, Mărul
lupului, lemnul domnului, năpraznica, turiţa mare.
Şi aceste ierburi sunt bune la toate febrele şi
cine are dureri la creier aşa încât este bolnav să pună
busuiocul cerbului în vin şi şi să il
fiarb şi să pună ierburile calde la cap legate cu o cârpă
încât vinul să se ţină cald şi nebunia îi va fi
suprimată.“
„Cine mănâncă frunzele crude şi proaspete
numai cu carne atunci ele încălzesc stomacul la cine
are un stomac rece ( bolnav). Şi la cine are
stomacul plin de otravă, de puroi, această iarbă il
curăţ şi îl vindecă. »
Quendel (Thymus
pulegioides) – Cimbrişor de câmp, cimbrul
ciobanului, balsamă
„este cald şi moderat. Cine are carnea rea şi
plina de crăpături să mănânce des
cimbrişor de câmp în carne sau griş şi carnea lui se va
curăţa din interior. Însă cine are crăpături mici,
să zdrobească cimbrişor de câmp cu grăsime proaspătă
(de porc) şi din asta să facă o crema cu care să se
ungă. Şi când creierul este gol şi bolnav să facă
biscuiţi cu praf de cimbrişor de câmp şi să-i mănânce
des şi creierul lui se va simţii mai bine .”
Rainfarn (Tanacetum vulgare) – Vetricea
„ajută
la toate secreţiile din corp, care ies afară sau care circulă
prea mult. Căci cine răceşte usor şi tuşeşte să mănânce supa de vetricea sau să o
pună în mâncare. Ea limiteaza sucurile în aşa fel încât nu se mai pot
înmulţi şi le va face să dispară”.
“Cine are tuse uscată să facă supe cu făină şi vetricea şi
să le mănânce des şi atunci uscăciunea şi
ulecerele interioare ale tusei vor fi dizolvate aşa încât omul va elimina
flegma şi îi va merge mai bine”.
“Cine are dureri la stomac şi presiune de la
mâncăruri rele să ia o supă făcută fără
legume sau alte ierburi şi să pun în ea vetricea şi să o da
din nou în fiert şi să o mănânce des şi ea îi va înmuia
stomacul şi îi va face o digestie bună”.
“Şi cine nu poate să urineze din cauză ca
are piatră să stoarcă vetricea şi să-i strecoare zeama
printr-o pânză şi să adauge ceva vin
şi să bea asta des şi atunci urina va putea fi lăsată
afară.”
Raute (Ruta graveolens) – Vârnanţ, ruta de
grădină
“Creşte mai mult din verdele puternic al
pământului decât din căldura lui. Are căldură
amestecată în ea, însă mai multă căldură. Are putere
mari de umezeală şi este bună împotriva
la amărăciunea care creşte în om atunci când îi lipsesc sucurile
necesare. Este mai bună proaspătă decât uscată. Când este
mâncata ea răceşte sângele prea
înfierbîntat. Căci căldura ei micşoreaza
căldura şi frigul inversate ale melancolei. La
omul melancolic care o mănâncă după alta mâncare îi va
ajuta. Dar şi la omul care are dureri la stomac
după ce a mâncat ceva îi va ajuta.”
“Cine are ochii prea umezi (cu lichid) să ia
rută de grădină şi de două ori mai multă salvie şi de două ori mai
mult asmătui decât salvie
şi să pulverizeze astea toate într-un mojar ca să
iasa un suc (sau cu maşina). Şi aceste plante zdrobite să se
înmoaie în alb de ou şi seara
când se duce la culcare să se pună pe frunte şi la tâmple şi asta va scoate sucurile rele afara aşa de bine cum
cineva ar suge sucul la o fructă.”
“Cine are negru în jurul ochilor sau vede ca prin
ceaţă să ia suc de rută
de grădină se de două ori mai multă miere curata şi fiartă
şi să amestece şi ceva vin limpede, să pună o felie de
pâine de grâu înăuntru şi să lege cu o cârpă (de in) felia
la ochi în timpul noptii.”
“Când un om are dureri la rinichi şi la spate, se întâmpla des din cauza bolii de stomac. Să
se ia rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi
ceva grâsime de urs ( cea mai bună grăsime pentru alifii) care
să se amestece bine şi crema asta să
fie frecată puternic lânga foc (de lemne de fag) la rinichi şi la
mijloc sau acolo unde este durerea”.
Ringelblume (Calendula officinalis) – Gălbenele
„Gălbeneaua este rece şi
umedă şi are o putere de verde puternică în ea şi este
bună împotriva la otravă. Cine a măncat otravă sau cui i s-a dat otravă, acela să fiarbă gălbenea
în apă şi după ce a stors apa din ea să o lege caldă
pe burtă şi ea va trage otrava care va fi eliminată. Şi omul acesta să încălzească imediat un vin bun şi să pună
destulă gălbenea în el şi cu cu ea înăuntru să
încălzească (nu fiert!) vinul din nou şi pentru că a
băut otravă să bea vinul acesta călduţ şi el ori
va scoate otrava afară pe nas ori va scoate o spumă (prin gură).”
“Când un om are dureri la
rinichi şi la spate aceasta se întâmplă des
din cauta bolii de stomac. Să se ia atunci rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi ceva untură de urs care să se amestece bine şi crema asta să fie frecată puternic lânga foc (de
lemne) la rinichi şi la mijloc acolo unde este durerea”
Sanikel – Sanicula
Europea -
Sănisoarea
“Sănişoara
este caldă şi are puritate în ea şi
sucul este este plăcut şi sănătos, adică
vindecător şi bun pentru cei cu stomac şi măruntaie
bolnave. Vara când el este verde trage-l cu rădăcina cu tot din
pământ şi fierbel-l în apă şi
strecoară apa asta printr-o pânză şi după ce ai amstecat-o
cu ceva miere şi lemn dulce bea-o des după masă. Ea scoate
secreţia din stomac şi vindecă măruntaiele. Usuca sănişoara la soare ca să nu i se
micşoreze putera – căci soarele nu ia puterile ierburilor când ele
sunt uscate, însă focul le ia. Şi
ce a fost uscat pulverizează însă nu prea fin, deci nu ca praf ci
ceva mai mare. Şi păstrează praful acesta pentru la
iarnă. Dă-l în fiert iarna vin cu
ceva lemn dulce şi miere, adaugă praful acesta şi bea-l
des după masă şi el va scoate secreţia din stomac şi
va face măruntaiele sănătoase.”
“
Şi atunci când omul a fost tăiat de un fier
să stoarcă sucul de sănişoara, să-l pună în
apă şi să-l bea după masă. Iarna dă-i praful de
sănişoară în apă să bea des după masă şi el îi va curăţa rănile şi îl va
vindeca bine şi treptat “
“Salvia este bună
contra la sucurile rele, căci această planta este uscată. Mâncată cruda sau gătită ea este bună pentru cei care
suferă din cauza sucurilor rele, căci ele
sunt curăţate de ea. De aceea ia frunze de salvie, fă-le praf
şi mănânca des praful asta pe pâine şi
el îti va diminuě sucurile rele din corp. Cine are prea multă
secreţie sau respiraţie cu miros urât să fiarbă salvie în vin, să o strecoare printr-o pânza
şi să bea asta des şi sucurile şi secreţiile rele îl
vor parasi”
Schwarzkümmel - Nigella sativa, Nigella arvensis, Nigella Damasceana –
Chimen turces
“Chimenul turcesc este cald şi
uscat şi nu este bună la nici o mâncare pentru om căci îi aduce
dureri. Şi la animale nu le ajută ci le
dăunează mult. Cine are bube la cap - însă să nu fie rîie
(sau cu mâncărime) - să-l zdrobească şi să amestece
cea a fort zdrobit cu şunca de porc prăjită şi cu asta să-şi ungă des bubele la cap
şi ele vor dispărea şi el va fi vindecat. “
“Amestecă chimen turcesc cu miere şi acolo unde sunt muste multe
unge cu asta un perete. Şi mustele vor gusta din asta, se vor
îmbolnăvi, vor cădea şi vor muri”
Schafgarbe (Achillea millefolium) – Coada şoricelului
„Coada soricelui este ceva caldă şi uscată şi are puteri deosebite şi fine
pentru răni. Când un om a fost rănit printr-o lovitură se
spală rana cu vin
şi să puna coada soricelului caldă ca compresă pe o pânză (de in) după ce a
fiert-o în apă şi a stors-o de apă. Şi
asta va scoate din rănă putreziciunea şi puroiul şi
o va vindeca. Compresa să fie reînnoită atâta timp cât este nevoie.
După însă ce rana a început să se strângă şi să
se vindece să nu se mai pună cârpa ci coada şoricelului direct
pe rană, (De cârpă e nevoie doar ca să tragă puroiul)
şi ea va fi vindecată aşa şi mai
bine.“ Iarna se poate folosi coada
şoricelului uscată.
Schlafmohn (Papaver somniferum) – Mac de
grădină
„Seminţele de mac (comestibil) aduc somnul şi
împiedică mâncărimea dacă sunt mâncate, ca şi păduchii şi
ouăle lor.. Insă negătite sunt mai bune decât gătite.“
“Ciuboţica cucului este caldă şi are puterea verde din soarele de la miezul zilei.
Căci anumite ierburi sunt întărite de soare, altele de lună
şi altele din amândouă. De aceea
această planţă suprimă melancolia în om. Când melancolia se
urcă în om ea îl face trist şi
neliniştit în comportament şi îl face să vorbească
împotriva lui Dumnezeu ceea ce văd spiritele aerului care se duc la el
şi prin ceea ce ele îi şoptesc omului îl fac să
înnebunească. De aceea pune planta asta pe carne la inimă
ca să se încălzească şi spiritele aerului care îl chinuie
il vor părăsi din cauza puterii aceseti plante care vine de la soare.
Iar oamenii care sunt apăsaţi aşa de tare
din cauza sucurilor rele din cap încât şi-a pierdut simţurile să
ia planta asta şi să o pună pe creştetul capului după
ce şi-a tăiat părul şi să pună un pansament
şi să pună la fel şi pe piept şi să nu le
îndepărteze timp de 3 zile şi îşi va
recăpăta simţurile. Şi cine suferă de pareză la
tot corpul să pună planta asta în paharul cu băutură pentru
ca ea să ia gustul ei şi să bea asta
des şi el va fi vindecat.”
“ Rostopasca este foarte caldă şi are und suc otrăvitor în ea. Şi
are o otravă atât de negru şi de amar în ea încât nu-i aduce
omului sănătate, căci îi da în acelasi timp boli interioare
grave. Cine o mănâncă sau bea este rănit în interior şi aduce durere la intestine şi la scaun. Cine
mănâncă sau bea ceva necurat şi primeşte
ulcere şi bube la corp acela să ia unturăşi sa sa pună
suc de rostopască în ea şi sa amestece bine şi să se
ungă cu ea şi va fi vindecat”
Schwertlilie (Iris
germanica)
– Stânjenel
„Stânjenelul are o piele tare ca şi
scoarţa şi cine are umflături sau are o culoare de piele rea
să stoarcă sucul din frunzele ei, să-l pună în apă de
rîu mare (Dunăre, Prut, tec. şi nu izvor.) şi să o
încălzească un pic. Şi cu apa asta
să-şi spele faţa şi să facă asta des şi
aceasta îi va face o piele plăcută şi o culoare frumoasă la
faţă.“
„Şi pentru cine are greutăţi cu urinatul din cauza la pietre, această plantă
îi va înmuia piatra şi ceea ce a fost înfundat se va desfunda.
Zdrobeşte rdăcina într-un mojar cu un vin
bun şi încălzeşze acest vin după ce l-ai strecurat şi
dă-l să bea cald la cine are pietre ( la organe)”
Spitzwegerich ( Plantago lanceolata) - Pătlagina
îngustă
„ este caldă şi
uscată. Stoarce zeama de la pătlagină, strecoar-o printr-o
pânză, amestec-o cu vin şi miere şi
da-i să bea celui cu reumatism şi artroza şi bolile vor
disparea. Cine are “glande” (furunculi, abcese la piele ?)
să praăeasca rădăcina lui la foc şi să o
pună caldă pe furunculi şi să lege o cârpa (de in) peste ea
şi se va simţi mai bine. Însă pe scrofuli să nu o pună căci în cazul asta îi va dauna
“!
“Cine are dureri şi
junghiuri să fiarbă frunzele de pătlagină îngustă în
apă, să le storcă de apă şi să le pună calde
pe locul unde îl doare şi durerea va dispare. Şi
atunci când un paianjen sau alta gînganie a atins sau muşcat omul, atunci
să pună imediat ceva zeama de patlagina pe locul cu pricina şi
lui îi va merge mai bine”
“Când unui om i se rupe un os atunci taie
rădăcină de pătlagină în miere şi
mănâncă asta pe stpmacul gol ( înainte de mese) şi fierbe scurt
timo şi frunzele verzi de nalbă de pădure (Malva silvestris)
şi de 5 ori mai multă rădăcină de pătlagină
într-o oală şi pune-le pe locul unde ai durere şi osul fracutart se va vindeca”
“este mai mult rece decât cald
şi este bun împotriva la pietre (la organe). Cine
are pietre în corp să ia năpraznică şi ceva mai
puţin ochii soarecelui (Saxifraga granulata
sau Saxifraga adscendens) sau pătrunjel de câmp (Pimpinella saxifraga)
şi să le fiarbă în apă
şi să strecoare apa printr-o pânz. Şi să facă o baie
cu aburi şi să fiarbă şi ovăz (
Şi cine are dureri de inimă
şi este trist mereu să ia năpraznică şi ceva mai
puţin busuiocul cerbului şi
ceva mai puţină rută de grădină decât busuiocul
cerbului pe care să le pulverizeze şi să mănânce acest praf
des pe pâine şi inima lui va fi întărită şi el va deveni
voios.“
Süssholz - Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)
„ Lemnul dulce are o căldura moderată şi
îi face omului o voce limpede, şi oricum el este
mâncat limpezeşte omului ochii, îi înmoaie stomacul, îi face felul de a fi
mai domol. Şi la cei bolnavi psihic le ajuta foarte mult, căci le elimina furia din creier.”
Thymian (Thymus vulgaris) - Cimbru
„Cimbrul de cultură este cald şi uscat. Şi
când cineva adaugă la el ierburi şi condimente bune atunci el
înlătură putreziciunea acestei dureri. (nu se specifica boala
aici, pare a fi vorba de ceea ce urmeaza, adica de
boli de piele, lepra, eczeme, abcese). Căci dacă nu ar fi amestecat
cu alte ierburi şi condimente atunci prin puterea lui ar găuri bubele
şi nu le-ar vindeca când ar fi pus pe ele . (Deci
cimbru nu se pune niciodată singur ci amestecat cu alte plante medicinale:
salvie, lemn dulce, etc.)
Cine are lepra ( cu numele de lepra sunt numite bolile de
piele) sa amestece cimbrul cu alte ierburi şi
tincuturi bune şi sa se ungă şi ea se va vindeca, indiferent de
ce fel ar fi. Bolnavul să ia cimbrul cu tot cu rădăcina, sa-l
fiarbă la foc şi sa facă cu el sauna de
aburi şi sa-l fiarbă cu pământul prins de
rădăcină în apă şi cu apa asta să facă o
baie şi să facă ds astfel de baie .. şi asta îi va diminua
secreţiile rele…”
Cine suferă de pareză ( paralizat) şi de
junghiuri sau dacă este bolnav de acea boală care mănâncă
membrele şi le roade să ia salvie şi de două ori mai mult
Zwerholunder şi să le firabă în apă şi sa adauge şi untură d ecerb (
Veilchen – Violeta adorata – Viorea
„ea este bună împotriva la întunecarea vederii. Ia
un ulei bun şi fă-l
să fiarbă la soare sau pe foc şi atunci când fierbe aruncă
viorea în el până se face gros din cauza lor şi după aceea
pune-l la păstrat în sticluţe (curate). Si seara unge-te la ochi pe
pleoape dar ca să nu atingă ochiul pe dinăuntru şi ea va
alunga întunecarea ochilor”.
Ysop -
„Isopul are o putere aşa de mare
căci nici macar o piatră nu îi se poate pune în drum să-i
oprească creşterea atunci când sămânţa lui a fost
sădită acolo. Isopul curăţă cui îl mănâncă
sucurile dăunatoare şi putrede şi face ca spuma (rea) să
iasa (din corp) ca şi cum face focul la mâncarea (din oala). Gătit
sau pulverizat este mai bun decât crud (proaspăt). Mâncat el
curătă ficatul şi plămânul. Cine tuşeşte sau are
dureri la ficat şi cine are aburi la plămâni şi suferă de
plămâni să mănânce isop cu carne sau cu grăsime ( unt?)
şi îi va merge mai bine. Când însă se pune isop în vin sau în apa
(ceai) atunci la om mai mult i se dăunează decât i se ajută”. Deci ceaiul de isop
şi vinul cu isop este dăunator !!
„este
rece şi bună împotriva la febră. Cine are febră şi
ceva lipsa de apetit să fiarbă zmeură în apă, să o lase
în apă, şi să bea această apă dimineaţa şi
seara caldă iar frunzele să le pună calde pe stomac timp de o
oră. Să facă asta
trei zile la rând şi febra îi va disparea”
Brombeere - Rubus
fruticosus - Mur
Murul: „nu dăuneaza nici la omul sănătos şi nici la cel bolnav şi
sunt uşor de digerat. Putere de vindecare ele însă nu deţin”
Afin: „are
un frig mare în el ... Nu au nici o putere de vindecare. În special fructele dăuneaza celui ce le mănâncă,
căci trezeşte substanţele care creează gută”
Preiselbeere - Vaccinium
vitis-idaea - Merişor
„Planta la care cresc merişoarele
nu are nici căldură şi nici răceală folositoare, nici
nu are vreun folos la trup. Fructa ei este rece însă are asemănare cu
sângele, căci creşte din curenţii de aer care hrănesc
şi sângele din care se naşte şi menstruaţia. Acelui care
mănânca fructa nu i se aduce nici prea mare folos dar nici prea mare
paguba.”
“Socul ca şi
fructa lui este puţin folositor pentru om. Dar cine are
gălbinare ( hepatită) să pună frunzele de soc pe piatra
încinsă de la baie cu aburi (saună) şi
să le stropească cu apă. Să pună şi
vlăstarii de soc în vin aşa încât el să le ia gustul lor şi
să bea vinul ăsta cu masură în timpul băii cu abur. Şi
când iese din baie să se pună în pat ca să transpire. Să
facă asta des şi va fi vindecat”
Schlehe - Prunus spinosa – Porumbarul
„Fructe de porumbar (Schlehenfrüchte ) să fie coapte cu miere
şi să se mănânce des şi asta va
scoate guta (reumatismul) din corp. Cine suferă cu stomacul să
prajească fructele la flamă sau să le
fiarbă în apă şi să le mănânce des şi ele vor
curăţa şi elimina putrezicunea din stomac“
„Fierbe
măceş când eşti sănătos sau bolnav la stomac şi
mănâncă-le des. Ele
curăţa stomacul şi îi elimina secreţiile (rele). Cine este
bolnav la tot trupul (grav, foarte slăbit) să nu le mănânce,
căci ele vor dăuna la stomac, căci el
este prea ofilit. Pentru un astfel de bolnav ele sunt mai bune crude atunci
când ele sunt gătite sau tari.”
Mispel - Mespilus
germanica – Moşmon
„Fructele la moşmon sunt bune şi
pentru bolnav şi pentru omul sănătos şi
face carnea şi sângele să se înmulţească (formarea
de celule noi) şi îi curăţa sângele“
Kornelkirsche – Cornus mas -
Corn
„Fructele de la corn
(coarnele) nu dăuneaza la nimeni. Căci ele curăţa şi întăresc omul
slăbit ca şi stomacul bolnav şi contribuie la o
sănătate bună “
Impotriva la răceală. “Când nasul curge prea mult să se
inhaleze fum de lemd de brad prin nas şi cursul
nasului se va micşora şi se va opri.”
“Şi cenuşa de brad să fie amestecată cu apă pentru
a face o bază şi cu ea să se spele pe
cap. Apa asta scade secreţiile din cap ş face ochii limpezi.”
“Sucul de pin este foarte folositor la făcut alifii precum şi pentru remedii de ochi. Când cineva face alifii să adauge şi sucul din crengi de pin şi acele alifii vor devenii mai puternice şi mai bune. Dacă cineva face alifii pentru ochi să adauge şi suc de crengi de pin şi el va face ochii să strălucească şi să vadă mai bine. Singur. Acest suc nu este bun ca remediu căci este prea puternic, doar dacă ar fi domolit cu alte adausuri“.