Despre plante şi remedii din plante după Hildegard von Bingen

 

Andorn ( Marrubium vulgare) – Unguraşul 3

Dureri de gât. Hernie. Intestine rupte, operaţii la intestine. 3

Alant (Inula helenium) - Iarba mare. 3

Dureri la plămâni 3

Akelei (Aquilegia vulgaris) – Căldaruşă. 3

Febră, scrofuli, secreţie excesiva, tuse, sinuzită. 3

Aronstab (Arum maculatum) - Rodul pământului 3

Gripă la stomac, reumatism, friguri, depresiune. 3

Bachbunge (Veronica beccabunga) - Bobornic. 4

Constipaţie, reumatism.. 4

Bachminze ( Mentha aquatica) – Menta de baltă. 4

Oameni graşi cu respiraţia greoaie. Pentru slăbire. 4

Baldrian (Valeriana Oficinalis) - Valeriana. 4

Inflamaţia pleurei ( pieliţei de la plămâni) 4

Basilikum (Ocimum basilicum) – Busuioc. 4

Limbă împietrită, greutăţi cu vorbitul 4

Beifuss- Artemisia vulgaris - Pelin negru, pelinăriţa. 4

Boli de stomac şi intestine. 4

Dureri de burtă după mâncare sau băutură rea. 4

Bertram (Anacyclus pyrethrum)- Betram.. 5

Inflamaţia pleurei. Boli de stomac şi de ochi.Muribunzi. Inflamaţia pleurei 5

Betonie (Stachys officinalis) - Vindeceaua. 5

Vise urâte. Menstruaţie puternică. 5

Bohnenkraut (Satureja hortensis) - Cimbru de grădină. 5

Parkinson, tremuratul membrelor 5

Brennnessel (Urtica dioica) – Urzica. 5

Boli rele, secreţii, inecţii, cancer 5

Amnezie, uitare. 5

Blutwurz (Potentilla erecta) – sclipet, găinusă, sclipeţel, scrântitoare, strâmsurea, cinci-degete,  iarba-faptului. 5

Reumatism, probleme cu digestia, secreţii 5

Dill - Anethum graveolens - Mărar 5

Reumatism, sângerare din nas. 5

Diptam (Dictamnus albus) – Frăşinel 6

Pietre la rinichi, fiere. Dureri la inimă. 6

Essigrose (Rosa gallica) – Răsură. 6

Ochi care curg. Bube, abcese. 6

Furie. 6

Ca adaos întăritor la alifii şi remedii 6

Farn – Aspidum filix. 6

Eibisch (Althaea officinalis) – Nalba mare. 6

Febra, dureri de cap. 6

Eisenkraut (Verbena officinalis) – Sporiş. 6

Rani cu abcese, infectate. Gât umflat 6

Gelber Enzian (Gentiana lutea) - Gentiana galbenă. 7

Dureri de inima puternice. Febră la stomac. 7

Habichtskraut - Hieracium pilosella - Vulturica. 7

Hauswurz ( Sempervivum tectorum) - Urechelniţă. 7

Infertilitate la bărbaţi 7

Königskerzen - Verbascum phlomides – Lumânărica. 7

Depresiune, melancolie. 7

Răguseală, bronşita, răceală. 7

Lavendel (echter) Lavandula angustifolia – levănţica, lavandă. 7

Păduchi. Boli de ochi. 7

Lavendel (wilder, Speiklavendel)- Lavendula latifolia- Aspic (levănţică sălbatică) 7

Durere de ficat şi plămâni. Minte limpede. 7

Leinsamen – Linum - Seminţele de în. 8

Junghiuri la inimă, la coaste. Arsuri 8

Liebstöckl (Levisticum officinale) - Leuştean. 8

Gât umflat 8

Tuse. 8

Lilie (Lilium candidum) – Crin. 8

Boli de piele, eczeme, bube, abcese, lepră. 8

Lungenkraut (Pulmonaria officinalis) - Plămânarica, Mierea ursului 8

Tuse, plămâni bolnavi. Respiraţie greoaie din cauza plămânilor 8

Mariendistel ( Silybum marianum) - Armurariul, Ciulinul laptelui, Ciulinul Mariei 9

Junghiuri, dureri la inima, în coaste, reumatism.. 9

Meisterwurz ( Imperatoria ostruthium) - Cicerbiţa alpina. 9

Febră puternică. 9

Digestie slabă, gastrită, boli de stomac. 9

Melisse (Melissa officinalis) – Roiniţa. 9

Cornee tulbure, boli de ochi. Depresiuni 9

Myrrhe Smirna (Myrrhe) 9

Libido sau senzualitate excesive. 9

Oregano (Origanum vulgare) - Sovarvul 9

Petersilie (Petroselinum crispum) 10

Febră uşoară. 10

Dureri de inima, de splină, în coaste. 10

Dureri din cauza mâncatului de praz ( şi poate şi d eceapă crudă) 10

Pietre la rinichi, fiere, etc. 10

Pareză. 10

Gută de alcoolici 10

Pfefferkraut (Lepidium latifolium) – Limba şarpelui 10

Boli de inimă. Depresiune. 10

Pfefferminze - (Mentha x piperita ) – Izmă bună, menta piperată. 10

Constipaţie, gastrită, ulcer de stomac. 10

Polei-Minze (Mentha pulegium) – Busuiocul cerbilor 10

Boli de cap, nervi, dureri la creier 11

Gastrita, boli de stomac. 11

Quendel (Thymus pulegioides) – Cimbrişor de câmp, cimbrul ciobanului, balsamă. 11

Boli de piele. 11

Rainfarn (Tanacetum vulgare) – Vetricea. 11

Raceală, tuse. 11

Tuse uscată. 11

Dureri de burtă după mâncăruri rele. 11

Greutăţi cu urinatul din cauza la pietre la vezica sau la rinichi 11

Raute (Ruta graveolens) – Vârnanţ, ruta de grădină. 11

Depresiuni, melancolie. Boli de stomac. 11

Ochi înlăcrimaţi 12

Cearcăne negre în jurul ochilor, vedere tulbure. 12

Dureri la rinichi şi la spate, boli de stomac. 12

Ringelblume (Calendula officinalis) – Gălbenele. 12

Otrăvire, intoxicaţie cu medicamente. Cură de dexitonsicare după medicamente, chemoterapie. 12

Boli de stomac, dureri la spate şi la rinichi 12

Sanikel – Sanicula Europea - Sănisoarea. 12

Boli de stomac şi intestine măruntaie. 12

Răni, operaţii 12

Salbei – Salvia. 12

Remediu universal. Miros în gură, miros rău de transpiraţie, digestie proastă. 12

Schwarzkümmel - Nigella sativa, Nigella arvensis, Nigella Damasceana – Chimen turces. 13

Bube la cap. 13

Capcană de muşte. 13

Schafgarbe (Achillea millefolium) – Coada şoricelului 13

Răni, operaţii 13

Schlafmohn (Papaver somniferum) – Mac de grădină. 13

Insomnie, mâncărime de piele, păduchi 13

Schlüsselblume (Primula officinalis) - Ciuboţica cucului 13

Melaconlie, depresiune. 13

Leşin, comă. Pareză totală. 13

Schöllkraut (Chelidonium majus) - Rostopasca, iarba de negi, iarba rândunicii 13

Plantă otrăvitoare de mâncat ! Numai ca alifie pt. bube, ulcere şi eczeme la piele. 13

Schwertlilie (Iris germanica) – Stânjenel 14

Pete pe faţă, culoare rea la pielea feţei 14

Pietre la vezica, la rinichi, greutăţi cu urinatul 14

Spitzwegerich ( Plantago lanceolata) - Pătlagina îngustă. 14

Artroză, reumatism.. 14

Dureri, junghiuri, muşcături de insecte. 14

Fracturi 14

Storchschnabel (Geranium robertianum ) - Năpraznica. 14

Süssholz - Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) 14

Răguseală, voce limpede, furie, curătă ochii, curăţă stomacul, boli psihice. 14

Thymian (Thymus vulgaris ) 14

Boli de piele, abcese, exzeme, lepră. 15

Pareză, junghiuri, articulaţii mâncate. 15

Veilchen – Violeta adorata – Viorea. 15

Intunecarea vederii 15

Ysop - Hyssopus officinalis – Isop. 15

Boli de ficat si plămâni. Tuse. 15

 

Fructe de padure. 15

Himbeere - Rubus idaeus – Zmeur 15

Febră, lipsă de apetit 15

Brombeere - Rubus fruticosus - Mur 15

Heidelbeere - Vaccinium myrtillus - Afin. 16

Preiselbeere - Vaccinium vitis-idaea - Merişor 16

Holunder - Saombucus nigra - Soc. 16

Schlehe - Prunus spinosa – Porumbarul 16

Reumatism, boli de stomac. 16

Măceş - Rosa canina - Hagebutte. 16

Boli de stomac. 16

Mispel - Mespilus germanica – Moşmon. 16

Boli de sânge, curătirea sângelui 16

Kornelkirsche – Cornus mas - Corn. 16

Boli de stomac. 16

 

 

 

Andorn ( Marrubium vulgare) – Unguraşul

Dureri de gât. Hernie. Intestine rupte, operaţii la intestine

 

„Este cald şi are destul suc împotriva la multe boli. Cine are urechile surde să fiarbă unguraş în apă, să-l scoată din apă şi să pună apa de pe el în ureche şi să-l pună şi cald la urechi şi pe cap şi în felul asta el va auzi mai bine. Şi cine este bolnav în gât să-l fiarbă în apă, să strecoare apa printr-o pânză, să pună de două ori mai mult vin pe care să-l fiarbă intr-o oala şi să adauge ceva grasime (unt?) şi să bea asta până îi trece gatul. Cine are maruntaiele bolnave sau rupte să fiarbă unguraş cu vin şi ceva miere. Şi băutura asta să o pună intr-o oala şi să o bea după ce s-a racit şi va fi vindecat”


Alant (Inula helenium)
- Iarba mare

Dureri la plămâni

 

„Iarba mare este caldă şi uscată şi are puteri folositoare în ea. Să fie pusă în vin, atât proaspătă cât şi uscaăt. Însă de îndată ce s-ă strâns în vin, să fie scoasă afară, căci puterea ei s-a scurs şi să fie pusă una nouă în vin. Şi cine are dureri la plămâni să bea moderat înăinte şi după masă şi asta îi scoate otrava din plămâni, elimina migrena şi curaţa ochii.Să nu se bea însă prea des, căci atunci dăuneaza. În lipsa de vin se poate folosi şi miere cu apă . Se poate lua şi smochine şi de două ori mai mult iarbă mare şi ceva galangal. Şi din băutura asta să bei atunci când ai dureri în plămâni”.

 

Akelei (Aquilegia vulgaris) – Căldaruşă

Febră, scrofuli, secreţie excesiva, tuse, sinuzită.

„Căldăruşa este rece. Cine are scrofuli să o mănânce crudă şi ei vor dispare. Cine aruncă multă secretie (flegma, tuse) să o pună în miere şi să o mănânce. Cine are febră să o zdrobească, să o strecoare printr-o pânză , să pună sucul asta în vin pe care să-l bea des şi îi va merge mai bine”.

 

Aronstab (Arum maculatum) - Rodul pământului

Gripă la stomac, reumatism, friguri, depresiune

 

„Rodul pământului nu este nici călduţ, dar nici prea puternic, ci are o căldură moderată şi cu masură. Şi când cineva suferă de reumatism, astfel încât membrele sau limba nu mai functioneaza bine, atunci să se mănânce frunzele lui cu ceva sare ( odată cu mâncarea sau după masă) şi reumatismul va dispare. Şi dacă nu dispare atunci să-i pună rădăcina în miere care să se mănânce imediat şi atunci se va vindeca. Însă şi cine are o febră cu secretie la stomac, cu tremurat, să fiarbă rădăcina în vin, să pună o bucată de oţel fierbinte în vin şi să-l încălzească încă odata după care să-l bea cald”. “Şi un om care se afundă în melancolie să bea vin fiert cu rădăcină de rodul pământului şi aşa îi va dispare melancolia şi febra”

 

Bachbunge (Veronica beccabunga) - Bobornic

Constipaţie, reumatism

 

„Bobornicul are o natură caldă şi cine face din ea o mâncare (că de urzici sau spanac) în care se pune grăsime (unt) sau ulei şi o mănâncă aşa, aceluia asta îi va goli stomacul prin scaun ca şi un medicament purgatoriu. Mâncat el domoleşte şi guta ( reumatismul).

 

Bachminze ( Mentha aquatica) – Menta de baltă

Oameni graşi cu respiraţia greoaie. Pentru slăbire

 

„ Menta de baltă este caldă însă totusi are ceva frig în ea şi poate să fie mâncată cu măsură şi atunci ea foloseşte omului şi nu îi dăunează mult. Când stomacul este greoi din cauza la mâncare şi băutură şi omul începe să transpire din cauza asta să mănânce des menta de balta cruda sau gătită cu carne sau în supe sau fă ca şi mâncarea de urzici şi transpiraţia se va duce căci ea măruntaiele calde şi grase şi grăsimea lui va fi răcorită şi transpiraţia va fi diminuată. Cine scoate aburi (secreţie) din cauza plămânilor acela scuipa secreţie şi tuseşte la cea mai mică miscare. Cine scoate aburi de la mâncare şi băutură acela numai suflă greu şi nu aruncă secreţie. Şi aşa se poate deosebi când se poate da menta de baltă.

 

“ folosita cu masură, ca şi sarea …menta creaţă dă la mâncare un gust bun. Mâncată aşa (ca condiment), ea încălzeşte stomacul şi ajuta la o digestie bună” (PL 1161 D). Menta de baltă ajuta deci la slăbit pentru oamenii graşi .

 

Baldrian (Valeriana Oficinalis) - Valeriana

Inflamaţia pleurei (pieliţei de la plămâni)

 

“Valeriana este umedă şi caldă. Cine suferă de inflamaţia pieliţei de la plămâni (pleura) sau cine are dureri de gută (reumatism) să pulverizeze valeriana (uscată) şi să adauge la acest praf şi praf de cătuşnică (Katzenminze - Nepeta cataria) şi să adauge făina şi apă şi să facă într-un vas cu ceva grasime niste biscuiţi de aluat. Să mănânce asta des şi îi va merge mai bine”

 

Basilikum (Ocimum basilicum) – Busuioc

Limbă împietrită, greutăţi cu vorbitul

 

„Busuiocul este rece. Însă un om caruia i s-a împietrit limba aşa ca nu mai poate vorbi să-şi pună câte o frunza sub limba şi el îşi va recapata vorbitul. Însă şi cine are febră puternica, febră de trei zile sau de patru zile – să fiarbă busuioc în vin şi să pună ceva miere şi asta să strecoare şi să bea des pe stomacul gol înăinte de masa de seara şi febra va dispare”

 

Beifuss- Artemisia vulgaris - Pelin negru, pelinăriţa

Boli de stomac şi intestine

„Suculenţa pelinului negru este foarte folositoare. Aceluia care îl găteste şi îl pune în mâncare îi încălzeşte stomacul rece şi îşi vindeca maruntaiele.

Dureri de burtă după mâncare sau băutură rea

 « Şi dacă cineva are dureri după ce a mâncat sau băut ceva atunci el să pelin negru cu găteasca carne sau cu grăsime ( unt) sau cu alte ierburi şi să-l mănânce şi putreziciunea pe care omul şi-a tras-o cu mâncarea dinainte va fi eliminată”.

 

 

Bertram (Anacyclus pyrethrum)- Betram

Inflamaţia pleurei. Boli de stomac şi de ochi.Muribunzi. Inflamaţia pleurei

 

„are o caldură moderată şi ceva uscată şi amesetcul acesta este curat şi conţine prospeţime. Şi pentru un om sănătos este bun de mâncat căci micşorează putrezicunea din corp şi sporeşte sângele bun şi face la om o minte limpede. La bolnavii care aproape au murit chiar le dă putere şi el nu va lasă nimic în om să nu fie digerat, ci va ajuta la digestie bună. Şi la un om care are multă secreţie în corp bertramul i-o va elimina. Mâncat des el va elimina şi inflamatia pielii de la plămâni (pleurei) şi va face ochii curaţi. Oricum el este mâncat, crud sau uscat, sau în mâncare, el este bun pentru cel bolnav cât şie pentru cel sănătos. Când un om îl mănâncă des îi scoate boala din el şi îl împiedică să se îmbolnăvească. “

 

Betonie (Stachys officinalis) - Vindeceaua

Vise urâte. Menstruaţie puternică

 

„Cine are vise rele să poarte vindecea la el ci când doarme. Femeia care are menstruaţie prea puternica şi neregulată să pună veindeceaua în vin aşa încât să ia gustul ei şi să-l bea des şi atunci ea va fi vindecată”

 

 

Bohnenkraut (Satureja hortensis) - Cimbru de grădină

Parkinson, tremuratul membrelor

 

„este mai mult caldă decât rece. Cine suferă de reumatism aşa încât membrele lui se misca tot timpul (tremurat de membre, parkinson), să pulverizeze cimbru de grădină şi să amestece praful ei cu praf de chimen turcesc şi cu praf de salvie şi să amestece totul cu apă fiartă cu miere şi să bea asta des după masă şi îi va merge mai bine »

 

 

Brennnessel (Urtica dioica) – Urzica

Boli rele, secreţii, inecţii, cancer

 

„Urzica este în felul ei foarte caldă. Ea nu este în nici un caz crudă bună de mâncat, când însă ea iese primăvara din pământ este bună de mâncat fiartă căci curăţa stomacul şi intestinele şi le elimină secreţiile rele. Orice tip de urzică face asta. Când secreţiil rele din om care sunt otrăvitoare se înmulţesc atunci bolnavul să ia sucul de la urzica cu cel de la lumânărică în aceeaşi cantitate şi frunze de nuc sau scoarţăde nuc de două ori mai mult decât cele două şi ceva oţet şi miere şi săle fiarbă intr-o oală. Să arunce spuma care se ridică şi după ce a dat în clocot să o ia de pe foc şi să bea băutura asta cu măsură pe stomacul gol ( înainte de mese) timp de 15 zile iar după mese un pic mai mult şi viermii (micronbii) din el vor muri.

Amnezie, uitare

 

“Şi cine uită împotriva voinţei lui (adică încă ştie că uită) , să facăscu din urzică şi sa adauge ceva ulei de măsline (nerafinat) ş sa-şi ungă pieptul şi tâmplele ş sa faca des asta şi uitarea îi va fi micşorată”.

 

Blutwurz (Potentilla erecta) – sclipet, găinusă, sclipeţel, scrântitoare, strâmsurea, cinci-degete,
iarba-faptului.

Reumatism, probleme cu digestia, secreţii

 

„este mai mult rece decât cald şi un om care are sucuri rele şi otravitoare în el să ia sclipet şi de două ori mai mult laptele câinelui şi să le zdrobească până se fac suc pe care să le pună într-un vas de argilă şi să toarne peste el un vin bun şi limpede şi să bea asta după masă şi înăinte de de a duce la culcare timp de 15 zile şi asta îi va ajuta timp de un an”.

 

Dill - Anethum graveolens - Mărar

Reumatism, sângerare din nas.

 

“Mărarul este uscat şi cald. Oricum se mănânca, el va face omul trist. Crud nu este deloc bun de mâncat căci are mai multă umezeala în el din pământ şi câteodată primeşte din pământ o umezeală care dăunează la om… Când este însă fiert reduce reumatismul şi aşa devine un pic folositor. Cui îi curge sânge din nas să ia marar şi de două ori mai multă coada soriceluluiverzi şi nu uscate – şi să le pună pe frunte, la tâmple şi la piept. Trebuie să fie verzi căci forţa lor provin din verde. Iarna însă fă praf din aceste plante uscate, stropeştele cu ceva vin şi pune-le într-un săculeţ pe care îl pui pe piept, la frunte şi la tâmple ca şi mai înainte.”

 

Diptam (Dictamnus albus) – Frăşinel

Pietre la rinichi, fiere. Dureri la inimă

 

„ Frăşinelul este cald şi uscat şi are căldura focului şi al pietrelor în el, căci el are forte tari ca piartra. Aşa cum piatra are căldură când e pusa la foc, aşa şi diptamul este bun împotriva la bolile peste care el are greutate. Căci pietrele cresc din natura grasă a oamenilor. Şi atunci când (pietrele) încep să crească în om, să se manânce des praf de frăşinel pe pâine şi asta va impededica piatra să mai crească. Şi omul care are deja pietre, să pune frăşinel în oţet ( de vin) amestecat cu ceva miere şi să bea des asta pe stomacul gol şi piatra va fi macinată şi zdrobită. Şi cine are dureri în inima să mănânce des praf de frăşinel şi durerea se va duce.

 

Essigrose (Rosa gallica) – Răsură

Ochi care curg. Bube, abcese

“Răsura este rece şi această răceală are o mixtură folositoare în ea. Dimineaţa devreme sau când s-a cräpat de ziuă ia o petală şi pune-o pe ochi. Ea trage sucul care creează lacrimile în surplus şi îi face limpezi. Şi cine are bube la corp să pună petale de răsură pe el şi ele vor trage puroiul afară.

Furie

 

Cine este mânios să ia răsură şi unpic mai puţină salvie şi sa la facă praf. Si în momentul când este mânios să le ţină la nas. Caci salvia alină şi răsura bucură. Şi ia răsură şi pe jumate salvie şi punele în untură proaspătă ( de porc) care a fost topită ( într-o oală). Astea să fie fierte cu apă toate la un loc şi să se facă din ele o alifie cu care să se ungă cell care are crampe sau care sufare de pareză şi îî va merge mai bine”.

Ca adaos întăritor la alifii şi remedii

 

Rărura este bună de pus la alifuii şi la tincturi şi la toate remediile şi ea va fi cu atât mai bună atunci când se va adăuga şi ceva trandafiri, chiar dacă este pusă numai puţin, din cauza forţelor ei bune”

 

 

 

Farn – Aspidum filix – Feriga

Gută, boli de ochi, surzenie, limbă întepenită de reumatism,amnezie

 

“Cine suferă de gută ( reumatism) să ia feriga cât timp este verde şi să o fiarbă în apă şi să facă des baie cu această apă şi guta va dispare.. Şi vara când este verde pune frunzele de ferigă pe ochi şi culcă-te şi ele îţi vor curăţi ochii şi îţi vor lua ceaţa de pe ei. Şi cine este surd să lege seminţele de ferigă într-un săculeţ şi pune-le des în ureche şi să aibă grijă să nu se ducă din ureche în cap şi el va recăpăta auzul.

 

Şi cine are gută öla limbă aşa încâ nu poate vorbi să-şi pună seminte de ferigă pe limbă şi guta se va duce şi el va putea vorbi din nou. Şi cine este uituc şi nu mai ştie să ţină seminţele de ferigă în mână şi îşi va aduce aminte din nou şi va recăpăta mintea.”

 

Fünffingerkraut (Potentilla spec sau alte Potentilla) – Degeţel

Hepatita, ochi înceţosaţi

 

“Cine are ochii înceţoşaţi s ia degetelul şi să-l pună în vin curat şi bun şi să o zrdobească bin în acel vin şi după aia să strecoare vinul printr-o pânză şi să-l pună într-un vas din fier (sau oţel). Şi când se duce la culcare să-şi umezească ochii aşa încât să intre şi puţin în ei. Să facă asta des şi el va lua ceaţa din ochi”

 

“Cine are gălbinare (hepatită) să facă cu degeţel şi făină şi cu apălimpede nişte biscuiţi pe care să îi mănânce pe stomacul gol timp de 9 zile şi el va fi vindecat. Această iarbă e bun ca leac, dacă Dumnezeu nu împiedică acest lucru. “

Eibisch (Althaea officinalis) – Nalba mare

Febra, dureri de cap.

 

„este caldă şi uscată şi bun împotriva la febră. Când un om are febră să zdrobească nalbă mare în oţet şi să-l bea pe stomacul gol dimineata şi seara şi febra, de ori unde ar veni – va disparea. Cine are dureri de cap să ia nalba mare şi ceva mai puţina salvie, să le facă praf şi să pună ceva ulei de măsline. Asta să încălzesca în mână lânga foc şi să-şi ungă cu ea fruntea. Să se lege la frunte cu o cârpă şi să se culce şi îi va merge mai bine”.

 

Eisenkraut (Verbena officinalis) – Sporiş

Rani cu abcese, infectate. Gât umflat

 

„este mai mult rece decât caldă şi când omul suferă de ulcere şi de viermi atunci să el să fiarbă sporiş în apă. Apa să se arunce după aia şi iarba, după ce să stors-o de apă să o pună caldă pe ulcerul sau rana cu viermi şi deasupra să pună o pânză de in. Şi după ce s-a uscat să se pună una noua ca şi mai înăinte până când putrezicunea a disparut. Dacă cineva se umflă în gât să încălzească sporiş în apa şi să o pună caldă legată cu o cârpă în jurul gâtului şi umflătura se va retrage”.

 

Gelber Enzian (Gentiana lutea) - Gentiana galbenă

Dureri de inima puternice. Febră la stomac

 

“cine are dureri de inima de parcă viaţa lui ar atârna de un fir de păr să pulverizeze gentiana şi să mănânce praful acesta în supe şi el îi va întări inima. Şi cine are febră la stomac să bea des din acest praf în vin cald care a fost încălzit cu un oţel fierbinte şi stomacul lui va fi curăţit de febră”

 

Habichtskraut - Hieracium pilosella - Vulturica

…. ( se va adăuga)

 

 

Hauswurz ( Sempervivum tectorum) - Urechelniţă

Infertilitate la bărbaţi

 

“Când unui bărbat i s-a uscat sămânţa asa încât îi lipsesc aţele din ea fără ca el să fie în vârştă de moşneag să pună o rădâcină de urechelniţă în lapte de capră până ea a fost îmbibată toată de lapte. După aceea să fiarbă laptele acesta şi să adauge şi ouă ca sa aibă gust supa. Să bea supa asta timp de trei pâä la cinci zile. Sămânţa lui va prinde din nou putere de zămislirte şi el va avea urmaşi înfloritori”.

 

Königskerzen - Verbascum phlomides – Lumânărica

Depresiune, melancolie

 

“Cine are inima tristă să gătească şi să mănânce des lumânărica cu carne, peste, clătite sau legume. Ea întăreşte inima şi o face voioasă. “

Răguseală, bronşita, răceală

 

“Şi cine este răguşit sau cine are dureri la piept să fiarbă lumănărică şi fenicul ( seminte sau planta) în aceeaşi cantitate într-un vin bun ( sau în apă cu miere), sa îl strecoare şi sa îl bea des şiva avea din nou voce şi asta îi va vindeca şi pieptul.”

 

Dr. Strehlow: “Mod de folosire: se iau flori şi frunze proapspete sau uscate de lumânărică care se pun în mâncare. În special de recomandat pentru copiii sau oamenii cu defecte înnăscute ale inimii. Ele înlătură şi lipsa de apetit care vine ca urmare a tristeţii.

 

 

Lavendel (echter) Lavandula angustifolia – levănţica, lavandă

Păduchi. Boli de ochi.

 

“este caldă şi uscată căci nu are suc. Şi nu îi foloseşte omului dacă o mănâncă, însă ea are un miros puternic. Cine are păduchi să miroasă des din lavendel şi ei vor muri. Mirosul ei face ochii limpezi.”

 

 

Lavendel (wilder, Speiklavendel)- Lavendula latifolia- Aspic (levănţică sălbatică)

Durere de ficat şi plămâni. Minte limpede

 

“este caldă şi uscată şi căldura ei este sănătoasă. Şi cine fierbe aspic în vin şi dacă nu are vin în apă cu miere şi îl bea călduţ, aceluia îi va elimina durerea din ficat şi plămâni şi abureala din piept şi îi va face ci o minte şi o putere de raţiune limpede”.

 

20g de petale de de aspic proaspete sau 10g de petale uscate se fierb 5 minute într-un litru de vin.
Dr.
Hertzka: „ vinul se bea călduţ de 3 ori pe zi câte 1-2 păharele de ţuică. Cura este de 2-4 luni.

 

Leinsamen – Linum - Seminţele de în

Junghiuri la inimă, la coaste. Arsuri

 

“Seminţele de in sunt calde şi nu sunt bune de mâncat. Cine are dureri în coaste să fiarbă semintele de in apă. În apa asta caldă el să înmoaie o cârpă de in pe care să o pună pe locul unde are durerea. Iar cine s-a ars la corp să fiarbă bine seminte de in în apă, să înmoaie o cârpă de in în apa asta şi să o pună pe locul unde s-a ars şi asta va scoate arsura afară din corp.”

 

Liebstöckl (Levisticum officinale) - Leuştean

“Leuşteanul crud dezbină natura omului şi o distruge. Când se fierbe fără alte ierburi în mâncare el face mintea şi trupul leneş. Fiert în mâncare împreuna cu alte ierburi (bune) nu dăuneaza prea mult. Deci prea sănătos nu este leuşteanul şi trebuie evitat de bolnavi. Ca remediu se foloseşte la căteva reţete.

 

Gât umflat

 

“ are o natură puternică şi mai multă căldură decât frig îşi creşte din vânt şi din umezeală. Când este mâncat crud el arată firea adevărată a omului. Şi dacă cineva îl mănâncă fiert însă fără alte ierburi atunci îl va face pe acest om greoi şi mohorât în trup şi suflet. Când însă este mâncat fiert cu alte condimente atunci el nu dăunează aşa de mult la cel ce îl mănâncă. Şi când un om are dureri din cauza glandelor de la gât aşa încât acesta este umflat atunci să ia leuştean şi ceva mai multă rotunjoară şi să le fiarbă împreună în apă. După ce a aruncat apa să le pună calde în jurul gâtului cacî arterele de la gât au fost întinse prea mult şi atunci el va fi vindecat”

Tuse

 

“Şi cine tuşeste din piept aşa încât simte o durere acolo să ia leuştean şi tot aşa de multă salvie şi de două ori mai mult decât acestea şi du să le pună într-un vin bun până acestea prin gustul lor şi după ce a aruncat ierburile să încălzească acest vin şi să-l bea cald după mese până va fi vindecat. Dacă tusea nu este aşa de tare atunci să nu bea vinul cald. Când durerea este tare atunci el să bea vinul încălzit fiindcă aşa ea se va risipi mai uşor.”

 

Lilie (Lilium candidum) – Crin

Boli de piele, eczeme, bube, abcese, lepră

 

“Crinul este mai degrabă caldă decât reece. Ia bulbul unei rădăcini de crin şi zdrobeşte-l împreună cu untură râncedă şi după aceea lasă să se scurgă zeama într-un vas. Zeama asta pune-o într-un borcan (curat cu capac care se închide ermetic) Şi cine are lepra albă să se ungă des cu această alifie după ce a încălzit-o şi el va fi vindecat. Şi lepra roşie poate fi vindecată aşa. Şi cine are eczeme să bea des lapte de capră şi ele se vor duce de tot. Şi ia şi tulpina şi frunzele de crin şi zrobeştele să iasă sucul din ele şi amestecă acest suc cu grăsime ( de porc) şi cine are dureri de la eczeme să se ungă cu ele. Şi să bea întotdeauna lapte de capră. Şi mirosul la lilie umple inima de bucurie şi îi face gânduri bune“.

 
Alifia de crin s-a dovedit după Dr. Strehlow nemaipomenit de eficientă. Se poate face şi cu ulei de nuci de cocos sau cu alte uleiuri naturale în loc de untură de porc.

 

Lungenkraut (Pulmonaria officinalis) - Plămânarica, Mierea ursului

Tuse, plămâni bolnavi. Respiraţie greoaie din cauza plămânilor

 

“Plămănărica este rece şi ceva uscată şi nu este prea bună pentru om, însă la un om cu plămânii umflaţi care tuşeste şi respiră din greu, fiartă în vin şi băută pe stomacul gol îl va vindeca.”

 

Mariendistel ( Silybum marianum) - Armurariul, Ciulinul laptelui, Ciulinul Mariei

Junghiuri, dureri la inima, în coaste, reumatism

 

“Are frig în ea şi este foarte folositoare. Cine are junghiuri în inimă sau în alte părţi sau dureri în incheieturi, acela să ia armurariu şi ceva mai puţina salvie pe care să le facă ca un suc cu apă şi în clipa când are durerile
să-l bea şi îi va merge mai bine”

 

Meisterwurz ( Imperatoria ostruthium) - Cicerbiţa alpina

Febră puternică

 

„Cicerbiţa alpină este caldă şi este bună împoriva la febră. Cine are febră, indiferent de fel, să ia cicerbiţă şi să o zdrobească, dar cu măsură şi după ce a fost zdrobită şi frecată sa toarne o jumătate de pahar de vin aşa încât să o acopere pe toată cu vin şi sa o lase aşa peste noapte şi dimineaţâ şă adauge din nou vin şi sa-l bea pe stomacul gol şi asta timp de trei sau cinci zile şi el va fi vindecat”

 

Digestie slabă, gastrită, boli de stomac

 

“Cine nu poate digera mâncarea să ia suc de Mărul lupului (Osterluzei, Aristolochia clematitis) în greutatea la două monezi şi sucul de pătrunjel sălbatec (Bibernelle, Pimpernela major) în grutate de de o monedă şi în greutatea la o monedă mică suc de laptele stâncii (Wolfsmilch, Euphorbia helioscopia )tot aşa de mult ghimber şi sa amestecece aceste sucuri cu făină fină şi să facă biscuiţi de mărimea unei monezi dar ceva mai groase pe care să-i coacă la cuptorul aproape rece sau la soare. Şi când bolnavul este cald la stomac să mănânce aceşti biscuiţi dimineaţa pe stomacul gol. Sau cănd el este rece la stomac aşa încât mâncarea îngheaţă şi se strănge în el să mănânce 2 sau 3 dimineaâţ pe stomacul gol. Şi mâncarea pe care el o va mânca mai întâi să fie o supă şi de abia după aceea să mnânce ceva bun şi uşor şi asta să facă atât de mult timp până el va fi eliberat de boală.

 

Melisse (Melissa officinalis) – Roiniţa

Cornee tulbure, boli de ochi. Depresiuni

 

Roininţa este caldă şi cine o mănânca râde cu multă placere căci căldura ei atinge căldura splinei şi de aceea inima este bucuroasă. Cui îi creşte albul din ochi să scoată rădăcina cu pământ cu tot din pământ, să pună peste noapte în apa de la un izvor curgător. După aceea să scoată rădăcina din apă şi să o încălzească. Şi aşa caldă să o pună peste ochi. Asta să facă timp de trei nopti şi albul din ochi se va vindeca şi va disparea”

 

Myrrhe Smirna (Myrrhe)

 

“Myrrhe face omul trist.” Efectul de tristeţe este obţinut şi prin atingerea cu smirnă sau prin mirosul de smirnă.

Libido sau senzualitate excesive

 

Smirna ca remediu : « cine arde de pofte carnale să-si măngâie pieptul si burta cu smirnă sie ea se va duce. Si mirosul se smirna alungăpofta de carne din om, însă nu îl face voios, ci trist si depresiv. De aceea cine poartă smirna la el să poarte şi un inel de aur, căci acesta îl face voios. ( deci tristetea cauzată de smirnă este alungată de aur)

 

Oregano (Origanum vulgare) - Sovarvul

 

“Cine are lepră roşie ( pete groase şi solzoase pe piele), ori că sunt proaspete ori că sunt mai de mult, acela să ia suc de sovarv  şi ceva suc de unguraş şi să adauge şi ceva ulei de măselăriţa ( Hyoscyamus niger) şi anume de două ori mai mult decât cele douădinainte şi să adauge şi ceva vin şi sa le amestece bine. Şi să facă o baie cu aburi (saună) şi înainte să iasă afară să se ungă cu acest amestec. Şi după ce a ieşit din baie el va transpira foarte mult şi de aceea el să ia seu de ţap care a fost pus la foc într-o oală şi să se ungă cu el şi să se pună în pat până seul s-a uscat pe el. Şi după ce acesta s-a uscat să ia din nou şovarv şi sa-l zdrobească şi să adauge şi tărâţe de grâu şi să le amestece într-un vas şi dupa ce alifia dinainte s-a uscat să pună acest amestec cald peste bube şi sa pună un pansament deasupra pe care să-l ţină timp de o oră”.

 

 

Petersilie (Petroselinum crispum) - Pătrunjel

Febră uşoară

„Pătrunjelul are o natură puternică şi are mai multă căldură decât frig în el şi creşte din vânt şi din umezeală. Este mai bun de mâncat crud decât gătit. Mâncat el micşorează febra uşoară, fără friguri. În spiritul omului însă pâtrunjelul creează seriozitate.

Dureri de inima, de splină, în coaste

 

Cine are dureri în inimă sau în splină sau în coaste sa fiarbă pătrunjel în vin, să adauge ceva oţet de vin şi destul miere şi să o strecoare printr-o pânză şi să bea vinul ăsta des şi el va fi vindecat. Şi cine are un stomac bolnav să ia părunjel şi de două ori mai mult fenicul şi de două ori mai multă săpunărită şi să facă o băutură groasă în care să adauge şi unt sau grăsime de vită sau sare prăjită şi să gătită aşa să o mănânce des.“

Dureri din cauza mâncatului de praz ( şi poate şi d eceapă crudă)

 

„Cine are dureri din cauză că a mâncat praz să mănânce imediat pătrunjel şi va avea mai puţină durere. „

Pietre la rinichi, fiere, etc.

 

Si cine are pietre (la rinichi, la fiere, etc) să ia pătrunjel şi să dauge o treime de ochii soarecelui (Saxifraga granulata) şi să le fiarbă în vin, să le strecoare printr-o pânză şi să bea asta în timp ce face o baie de aburi ( saună). Şi să ia din nou pătrunjel şi să adauge ochiul şoricelului şi să le fiarbă în apă şi să ude cu ele pietrele fierbinţi de la baia cu aburi ( pentru ca aburii să intre în piele). Să facă asta des şi îi va merge mai bine.

Pareză

 

“Şi cine suferă de pareză să ia pătrunjel şi fenicul în aceeaşi cantitate şi ceva mai puţină salvie. Şi sa zdrobească aceste ierburi un pic într-un mojar şi să adauge ulei de măsline cu trandafir (vezi reţeta) şi să-l pună la locul unde suferă şi să-l lege cu o cârpă ( de în). “

Gută de alcoolici

 

“Şi cine are carne moale din cauza la guta cauzată de băuturi alcoolice să ia ptrunjel şi de patru ori mai multă ruţă de grădină pe care să le prăjească în ulei de măsline şi dacă nu nu are ulei de măsline atunci să ea seu de ţap şi aceste ierburi calde să le pună la locul cu durerea şi să le lege cu o cârpă şi îi va merge mai bine”

 

 

Pfefferkraut (Lepidium latifolium) – Limba şarpelui

Boli de inimă. Depresiune

„este caldă şi umeda şi aceasta umezeala este în cantitate potrivită şi astfel planta asta este bună şi pt. bolnavi şi pt. cei sănătoşi de a fi mâncată. Ceea ce este amar în ea nu ataca omul ci îl vindeca. Şi cine are inima slaba şi stomacul bolnav să o mănânce cruda şi îl va întări. Cine are un fel trist va deveni voios dacă o mănânca. Mâncata, ea vindeca şi ochii omului şi îi face limpezi.

 

Pfefferminze - (Mentha x piperita ) – Izmă bună, menta piperată

Constipaţie, gastrită, ulcer de stomac

„Izma să se mănâce crudă sau la carne şi peşte şi când cineva are stomacul rece şi nu poate digera mâncarea, aceluia îi încălzeşte stomacul şi contribuie la un scaun bun”

 

 

Polei-Minze (Mentha pulegium) – Busuiocul cerbilor

 

„Busuiocul cerbului are o căldură plăcută şi totuşi este umedă şi are puterile de la 15 ierburi şi anume de la curcumă alba, ghimber, cuişoare, galanga, busuioc, coada şocricelului, menta de baltă, tătăneasa, plămănărica, Mărul lupului, lemnul domnului, năpraznica, turiţa mare.

Boli de cap, nervi, dureri la creier

 

Şi aceste ierburi sunt bune la toate febrele şi cine are dureri la creier aşa încât este bolnav să pună busuiocul cerbului în vin şi şi să il fiarb şi să pună ierburile calde la cap legate cu o cârpă încât vinul să se ţină cald şi nebunia îi va fi suprimată.“

Gastrita, boli de stomac

 

„Cine mănâncă frunzele crude şi proaspete numai cu carne atunci ele încălzesc stomacul la cine are un stomac rece ( bolnav). Şi la cine are stomacul plin de otravă, de puroi, această iarbă il curăţ şi îl vindecă. »

 

Quendel (Thymus pulegioides) – Cimbrişor de câmp, cimbrul ciobanului, balsamă

Boli de piele

 

„este cald şi moderat. Cine are carnea rea şi plina de crăpături să mănânce des cimbrişor de câmp în carne sau griş şi carnea lui se va curăţa din interior. Însă cine are crăpături mici, să zdrobească cimbrişor de câmp cu grăsime proaspătă (de porc) şi din asta să facă o crema cu care să se ungă. Şi când creierul este gol şi bolnav să facă biscuiţi cu praf de cimbrişor de câmp şi să-i mănânce des şi creierul lui se va simţii mai bine .

 

Rainfarn (Tanacetum vulgare) – Vetricea

Raceală, tuse

 

ajută la toate secreţiile din corp, care ies afară sau care circulă prea mult. Căci cine răceşte usor şi tuşeşte să mănânce supa de vetricea sau să o pună în mâncare. Ea limiteaza sucurile în aşa fel încât nu se mai pot înmulţi şi le va face să dispară”.

Tuse uscată

 

“Cine are tuse uscată să facă supe cu făină şi vetricea şi să le mănânce des şi atunci uscăciunea şi ulecerele interioare ale tusei vor fi dizolvate aşa încât omul va elimina flegma şi îi va merge mai bine”.

Dureri de burtă după mâncăruri rele

 

“Cine are dureri la stomac şi presiune de la mâncăruri rele să ia o supă făcută fără legume sau alte ierburi şi să pun în ea vetricea şi să o da din nou în fiert şi să o mănânce des şi ea îi va înmuia stomacul şi îi va face o digestie bună”.

Greutăţi cu urinatul din cauza la pietre la vezica sau la rinichi

 

“Şi cine nu poate să urineze din cauză ca are piatră să stoarcă vetricea şi să-i strecoare zeama printr-o pânză şi să adauge ceva vin şi să bea asta des şi atunci urina va putea fi lăsată afară.”

 

Raute (Ruta graveolens) – Vârnanţ, ruta de grădină

Depresiuni, melancolie. Boli de stomac

 

“Creşte mai mult din verdele puternic al pământului decât din căldura lui. Are căldură amestecată în ea, însă mai multă căldură. Are putere mari de umezeală şi este bună împotriva la amărăciunea care creşte în om atunci când îi lipsesc sucurile necesare. Este mai bună proaspătă decât uscată. Când este mâncata ea răceşte sângele prea înfierbîntat. Căci căldura ei micşoreaza căldura şi frigul inversate ale melancolei. La omul melancolic care o mănâncă după alta mâncare îi va ajuta. Dar şi la omul care are dureri la stomac după ce a mâncat ceva îi va ajuta.”

Ochi înlăcrimaţi

 

“Cine are ochii prea umezi (cu lichid) să ia rută de grădină şi de două ori mai multă salvie şi de două ori mai mult asmătui decât salvie şi să pulverizeze astea toate într-un mojar ca să iasa un suc (sau cu maşina). Şi aceste plante zdrobite să se înmoaie în alb de ou şi seara când se duce la culcare să se pună pe frunte şi la tâmple şi asta va scoate sucurile rele afara aşa de bine cum cineva ar suge sucul la o fructă.”

Cearcăne negre în jurul ochilor, vedere tulbure

 

“Cine are negru în jurul ochilor sau vede ca prin ceaţă să ia suc de rută de grădină se de două ori mai multă miere curata şi fiartă şi să amestece şi ceva vin limpede, să pună o felie de pâine de grâu înăuntru şi să lege cu o cârpă (de in) felia la ochi în timpul noptii.”

Dureri la rinichi şi la spate, boli de stomac

 

“Când un om are dureri la rinichi şi la spate, se întâmpla des din cauza bolii de stomac. Să se ia rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi ceva grâsime de urs ( cea mai bună grăsime pentru alifii) care să se amestece bine şi crema asta să fie frecată puternic lânga foc (de lemne de fag) la rinichi şi la mijloc sau acolo unde este durerea”.

 

Ringelblume (Calendula officinalis) – Gălbenele

Otrăvire, intoxicaţie cu medicamente. Cură de dexitonsicare după medicamente, chemoterapie

 

„Gălbeneaua este rece şi umedă şi are o putere de verde puternică în ea şi este bună împotriva la otravă. Cine a măncat otravă sau cui i s-a dat otravă, acela să fiarbă gălbenea în apă şi după ce a stors apa din ea să o lege caldă pe burtă şi ea va trage otrava care va fi eliminată. Şi omul acesta să încălzească imediat un vin bun şi să pună destulă gălbenea în el şi cu cu ea înăuntru să încălzească (nu fiert!) vinul din nou şi pentru că a băut otravă să bea vinul acesta călduţ şi el ori va scoate otrava afară pe nas ori va scoate o spumă (prin gură).”

Boli de stomac, dureri la spate şi la rinichi

 

“Când un om are dureri la rinichi şi la spate aceasta se întâmplă des din cauta bolii de stomac. Să se ia atunci rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi ceva untură de urs care să se amestece bine şi crema asta să fie frecată puternic lânga foc (de lemne) la rinichi şi la mijloc acolo unde este durerea”

 

Sanikel – Sanicula Europea - Sănisoarea

Boli de stomac şi intestine măruntaie

 

“Sănişoara este caldă şi are puritate în ea şi sucul este este plăcut şi sănătos, adică vindecător şi bun pentru cei cu stomac şi măruntaie bolnave. Vara când el este verde trage-l cu rădăcina cu tot din pământ şi fierbel-l în apă şi strecoară apa asta printr-o pânză şi după ce ai amstecat-o cu ceva miere şi lemn dulce bea-o des după masă. Ea scoate secreţia din stomac şi vindecă măruntaiele. Usuca sănişoara la soare ca să nu i se micşoreze putera – căci soarele nu ia puterile ierburilor când ele sunt uscate, însă focul le ia. Şi ce a fost uscat pulverizează însă nu prea fin, deci nu ca praf ci ceva mai mare. Şi păstrează praful acesta pentru la iarnă. Dă-l în fiert iarna vin cu ceva lemn dulce şi miere, adaugă praful acesta şi bea-l des după masă şi el va scoate secreţia din stomac şi va face măruntaiele sănătoase.”

Răni, operaţii

 

“ Şi atunci când omul a fost tăiat de un fier să stoarcă sucul de sănişoara, să-l pună în apă şi să-l bea după masă. Iarna dă-i praful de sănişoară în apă să bea des după masă şi el îi va curăţa rănile şi îl va vindeca bine şi treptat “

 

Salbei – Salvia

Remediu universal. Miros în gură, miros rău de transpiraţie, digestie proastă.

 

“Salvia este bună contra la sucurile rele, căci această planta este uscată. Mâncată cruda sau gătită ea este bună pentru cei care suferă din cauza sucurilor rele, căci ele sunt curăţate de ea. De aceea ia frunze de salvie, fă-le praf şi mănânca des praful asta pe pâine şi el îti va diminuě sucurile rele din corp. Cine are prea multă secreţie sau respiraţie cu miros urât să fiarbă salvie în vin, să o strecoare printr-o pânza şi să bea asta des şi sucurile şi secreţiile rele îl vor parasi”

 

Schwarzkümmel - Nigella sativa, Nigella arvensis, Nigella Damasceana – Chimen turces

Bube la cap

 

“Chimenul turcesc este cald şi uscat şi nu este bună la nici o mâncare pentru om căci îi aduce dureri. Şi la animale nu le ajută ci le dăunează mult. Cine are bube la cap - însă să nu fie rîie (sau cu mâncărime) - să-l zdrobească şi să amestece cea a fort zdrobit cu şunca de porc prăjită şi cu asta să-şi ungă des bubele la cap şi ele vor dispărea şi el va fi vindecat. “

Capcană de muşte

 

“Amestecă chimen turcesc cu miere şi acolo unde sunt muste multe unge cu asta un perete. Şi mustele vor gusta din asta, se vor îmbolnăvi, vor cădea şi vor muri”

 

Schafgarbe (Achillea millefolium) – Coada şoricelului

Răni, operaţii

 

„Coada soricelui este ceva caldă şi uscată şi are puteri deosebite şi fine pentru răni. Când un om a fost rănit printr-o lovitură se spală rana cu vin şi să puna coada soricelului caldă ca compresă pe o pânză (de in) după ce a fiert-o în apă şi a stors-o de apă. Şi asta va scoate din rănă putreziciunea şi puroiul şi o va vindeca. Compresa să fie reînnoită atâta timp cât este nevoie. După însă ce rana a început să se strângă şi să se vindece să nu se mai pună cârpa ci coada şoricelului direct pe rană, (De cârpă e nevoie doar ca să tragă puroiul) şi ea va fi vindecată aşa şi mai bine.“ Iarna se poate folosi coada şoricelului uscată.

 

Schlafmohn (Papaver somniferum) – Mac de grădină

Insomnie, mâncărime de piele, păduchi

 

„Seminţele de mac (comestibil) aduc somnul şi împiedică mâncărimea dacă sunt mâncate, ca şi păduchii şi ouăle lor.. Insă negătite sunt mai bune decât gătite.“

 

Schlüsselblume (Primula officinalis) - Ciuboţica cucului

Melaconlie, depresiune

 

“Ciuboţica cucului este caldă şi are puterea verde din soarele de la miezul zilei. Căci anumite ierburi sunt întărite de soare, altele de lună şi altele din amândouă. De aceea această planţă suprimă melancolia în om. Când melancolia se urcă în om ea îl face trist şi neliniştit în comportament şi îl face să vorbească împotriva lui Dumnezeu ceea ce văd spiritele aerului care se duc la el şi prin ceea ce ele îi şoptesc omului îl fac să înnebunească. De aceea pune planta asta pe carne la inimă ca să se încălzească şi spiritele aerului care îl chinuie il vor părăsi din cauza puterii aceseti plante care vine de la soare.

Leşin, comă. Pareză totală

 

Iar oamenii care sunt apăsaţi aşa de tare din cauza sucurilor rele din cap încât şi-a pierdut simţurile să ia planta asta şi să o pună pe creştetul capului după ce şi-a tăiat părul şi să pună un pansament şi să pună la fel şi pe piept şi să nu le îndepărteze timp de 3 zile şi îşi va recăpăta simţurile. Şi cine suferă de pareză la tot corpul să pună planta asta în paharul cu băutură pentru ca ea să ia gustul ei şi să bea asta des şi el va fi vindecat.”

 

 

Schöllkraut (Chelidonium majus) - Rostopasca, iarba de negi, iarba rândunicii

Plantă otrăvitoare de mâncat ! Numai ca alifie pt. bube, ulcere şi eczeme la piele

 

“ Rostopasca este foarte caldă şi are und suc otrăvitor în ea. Şi are o otravă atât de negru şi de amar în ea încât nu-i aduce omului sănătate, căci îi da în acelasi timp boli interioare grave. Cine o mănâncă sau bea este rănit în interior şi aduce durere la intestine şi la scaun. Cine mănâncă sau bea ceva necurat şi primeşte ulcere şi bube la corp acela să ia unturăşi sa sa pună suc de rostopască în ea şi sa amestece bine şi să se ungă cu ea şi va fi vindecat”

 

Schwertlilie (Iris germanica) – Stânjenel

Pete pe faţă, culoare rea la pielea feţei

 

„Stânjenelul are o piele tare ca şi scoarţa şi cine are umflături sau are o culoare de piele rea să stoarcă sucul din frunzele ei, să-l pună în apă de rîu mare (Dunăre, Prut, tec. şi nu izvor.) şi să o încălzească un pic. Şi cu apa asta să-şi spele faţa şi să facă asta des şi aceasta îi va face o piele plăcută şi o culoare frumoasă la faţă.“

 

Pietre la vezica, la rinichi, greutăţi cu urinatul

 

„Şi pentru cine are greutăţi cu urinatul din cauza la pietre, această plantă îi va înmuia piatra şi ceea ce a fost înfundat se va desfunda. Zdrobeşte rdăcina într-un mojar cu un vin bun şi încălzeşze acest vin după ce l-ai strecurat şi dă-l să bea cald la cine are pietre ( la organe)”

 

 

Spitzwegerich ( Plantago lanceolata) - Pătlagina îngustă

Artroză, reumatism

 

„ este caldă şi uscată. Stoarce zeama de la pătlagină, strecoar-o printr-o pânză, amestec-o cu vin şi miere şi da-i să bea celui cu reumatism şi artroza şi bolile vor disparea. Cine are “glande” (furunculi, abcese la piele ?) să praăeasca rădăcina lui la foc şi să o pună caldă pe furunculi şi să lege o cârpa (de in) peste ea şi se va simţi mai bine. Însă pe scrofuli să nu o pună căci în cazul asta îi va dauna “!

Dureri, junghiuri, muşcături de insecte

 

“Cine are dureri şi junghiuri să fiarbă frunzele de pătlagină îngustă în apă, să le storcă de apă şi să le pună calde pe locul unde îl doare şi durerea va dispare. Şi atunci când un paianjen sau alta gînganie a atins sau muşcat omul, atunci să pună imediat ceva zeama de patlagina pe locul cu pricina şi lui îi va merge mai bine”

Fracturi

 

“Când unui om i se rupe un os atunci taie rădăcină de pătlagină în miere şi mănâncă asta pe stpmacul gol ( înainte de mese) şi fierbe scurt timo şi frunzele verzi de nalbă de pădure (Malva silvestris) şi de 5 ori mai multă rădăcină de pătlagină într-o oală şi pune-le pe locul unde ai durere şi osul fracutart se va vindeca”

 

Storchschnabel (Geranium robertianum )praznica

Pietre la rinichi, fiere, etc.

 

“este mai mult rece decât cald şi este bun împotriva la pietre (la organe). Cine are pietre în corp să ia năpraznică şi ceva mai puţin ochii soarecelui (Saxifraga granulata sau Saxifraga adscendens) sau pătrunjel de câmp (Pimpinella saxifraga)

 şi să le fiarbă în apă şi să strecoare apa printr-o pânz. Şi să facă o baie cu aburi şi să fiarbă şi ovăz ( Hafer) în apă şi cu acea apă să ude pietre fierbinţi din baia cu aburi. Şi prima apă săo bea caldă în timp ce transpiră în baia cu aburi şi piatra din el va fi spartă uşor.

Dureri la inimă cauzate de tristeţe, inimă rea, depresiuni

 

Şi cine are dureri de inimă şi este trist mereu să ia năpraznică şi ceva mai puţin busuiocul cerbului  şi ceva mai puţină rută de grădină decât busuiocul cerbului pe care să le pulverizeze şi să mănânce acest praf des pe pâine şi inima lui va fi întărită şi el va deveni voios.“


Süssholz - Lemn dulce
(Glycyrrhiza glabra)

Răguseală, voce limpede, furie, curătă ochii, curăţă stomacul, boli psihice

 

„ Lemnul dulce are o căldura moderată şi îi face omului o voce limpede, şi oricum el este mâncat limpezeşte omului ochii, îi înmoaie stomacul, îi face felul de a fi mai domol. Şi la cei bolnavi psihic le ajuta foarte mult, căci le elimina furia din creier.”

 

Thymian (Thymus vulgaris) - Cimbru

Boli de piele

 

„Cimbrul de cultură este cald şi uscat. Şi când cineva adaugă la el ierburi şi condimente bune atunci el înlătură putreziciunea acestei dureri. (nu se specifica boala aici, pare a fi vorba de ceea ce urmeaza, adica de boli de piele, lepra, eczeme, abcese). Căci dacă nu ar fi amestecat cu alte ierburi şi condimente atunci prin puterea lui ar găuri bubele şi nu le-ar vindeca când ar fi pus pe ele . (Deci cimbru nu se pune niciodată singur ci amestecat cu alte plante medicinale: salvie, lemn dulce, etc.)

Boli de piele, abcese, exzeme, lepră

 

Cine are lepra ( cu numele de lepra sunt numite bolile de piele) sa amestece cimbrul cu alte ierburi şi tincuturi bune şi sa se ungă şi ea se va vindeca, indiferent de ce fel ar fi. Bolnavul să ia cimbrul cu tot cu rădăcina, sa-l fiarbă la foc şi sa facă cu el sauna de aburi şi sa-l fiarbă cu pământul prins de rădăcină în apă şi cu apa asta să facă o baie şi să facă ds astfel de baie .. şi asta îi va diminua secreţiile rele…”

Pareză, junghiuri, articulaţii mâncate

 

Cine suferă de pareză ( paralizat) şi de junghiuri sau dacă este bolnav de acea boală care mănâncă membrele şi le roade să ia salvie şi de două ori mai mult Zwerholunder şi să le firabă în apă şi sa adauge şi untură d ecerb ( Hirschtalg) şi de dou ori mai multăuntură râncedă de porc şi sa facă astfel (pe foc) o alifie şi sa se ungă cu ea lângă un foc acolo unde îl doare .. şi ea îi va micşora durerile şi secreţiile“

 

Veilchen – Violeta adorata – Viorea

Intunecarea vederii

 

„ea este bună împotriva la întunecarea vederii. Ia un ulei bun şi fă-l să fiarbă la soare sau pe foc şi atunci când fierbe aruncă viorea în el până se face gros din cauza lor şi după aceea pune-l la păstrat în sticluţe (curate). Si seara unge-te la ochi pe pleoape dar ca să nu atingă ochiul pe dinăuntru şi ea va alunga întunecarea ochilor”.

 

Ysop - Hyssopus officinalis – Isop

Boli de ficat si plămâni. Tuse.

 

 „Isopul are o putere aşa de mare căci nici macar o piatră nu îi se poate pune în drum să-i oprească creşterea atunci când sămânţa lui a fost sădită acolo. Isopul curăţă cui îl mănâncă sucurile dăunatoare şi putrede şi face ca spuma (rea) să iasa (din corp) ca şi cum face focul la mâncarea (din oala). Gătit sau pulverizat este mai bun decât crud (proaspăt). Mâncat el curătă ficatul şi plămânul. Cine tuşeşte sau are dureri la ficat şi cine are aburi la plămâni şi suferă de plămâni să mănânce isop cu carne sau cu grăsime ( unt?) şi îi va merge mai bine. Când însă se pune isop în vin sau în apa (ceai) atunci la om mai mult i se dăunează decât i se ajută”. Deci ceaiul de isop şi vinul cu isop este dăunator !!

 

Fructe de padure

 

 

Himbeere - Rubus idaeus – Zmeur

Febră, lipsă de apetit

este rece şi bună împotriva la febră. Cine are febră şi ceva lipsa de apetit să fiarbă zmeură în apă, să o lase în apă, şi să bea această apă dimineaţa şi seara caldă iar frunzele să le pună calde pe stomac timp de o oră. Să facă asta trei zile la rând şi febra îi va disparea”

 

Brombeere - Rubus fruticosus - Mur

Murul: „nu dăuneaza nici la omul sănătos şi nici la cel bolnav şi sunt uşor de digerat. Putere de vindecare ele însă nu deţin”

 

Heidelbeere - Vaccinium myrtillus - Afin

Afin: „are un frig mare în el ... Nu au nici o putere de vindecare. În special fructele dăuneaza celui ce le mănâncă, căci trezeşte substanţele care creează gută”

 

Preiselbeere - Vaccinium vitis-idaea - Merişor

 

„Planta la care cresc merişoarele nu are nici căldură şi nici răceală folositoare, nici nu are vreun folos la trup. Fructa ei este rece însă are asemănare cu sângele, căci creşte din curenţii de aer care hrănesc şi sângele din care se naşte şi menstruaţia. Acelui care mănânca fructa nu i se aduce nici prea mare folos dar nici prea mare paguba.

 

Holunder - Saombucus nigra - Soc

“Socul ca şi fructa lui este puţin folositor pentru om. Dar cine are gălbinare ( hepatită) să pună frunzele de soc pe piatra încinsă de la baie cu aburi (saună) şi să le stropească cu apă. Să pună şi vlăstarii de soc în vin aşa încât el să le ia gustul lor şi să bea vinul ăsta cu masură în timpul băii cu abur. Şi când iese din baie să se pună în pat ca să transpire. Să facă asta des şi va fi vindecat”

Schlehe - Prunus spinosa – Porumbarul

Reumatism, boli de stomac

 

„Fructe de porumbar (Schlehenfrüchte ) să fie coapte cu miere şi să se mănânce des şi asta va scoate guta (reumatismul) din corp. Cine suferă cu stomacul să prajească fructele la flamă sau să le fiarbă în apă şi să le mănânce des şi ele vor curăţa şi elimina putrezicunea din stomac“

 

Măceş - Rosa canina - Hagebutte

Boli de stomac

 

„Fierbe măceş când eşti sănătos sau bolnav la stomac şi mănâncă-le des. Ele curăţa stomacul şi îi elimina secreţiile (rele). Cine este bolnav la tot trupul (grav, foarte slăbit) să nu le mănânce, căci ele vor dăuna la stomac, căci el este prea ofilit. Pentru un astfel de bolnav ele sunt mai bune crude atunci când ele sunt gătite sau tari.

 

Mispel - Mespilus germanica – Moşmon

Boli de sânge, curătirea sângelui

„Fructele la moşmon sunt bune şi pentru bolnav şi pentru omul sănătos şi face carnea şi sângele să se înmulţească (formarea de celule noi) şi îi curăţa sângele“

 

Kornelkirsche – Cornus mas - Corn

Boli de stomac

„Fructele de la corn (coarnele) nu dăuneaza la nimeni. Căci ele curăţa şi întăresc omul slăbit ca şi stomacul bolnav şi contribuie la o sănătate bună “

 

 

Copaci

 

Brad

Răceli, sinuzite, alergii, boli de nas şi de ochi

 

Impotriva la răceală. “Când nasul curge prea mult să se inhaleze fum de lemd de brad prin nas şi cursul nasului se va micşora şi se va opri.”

“Şi cenuşa de brad să fie amestecată cu apă pentru a face o bază şi cu ea să se spele pe cap. Apa asta scade secreţiile din cap ş face ochii limpezi.”

 

Pin

Bun de întărit alifiile, mai ales cele de ochi

 

“Sucul de pin este foarte folositor la făcut alifii precum şi pentru remedii de ochi. Când cineva face alifii să adauge şi sucul din crengi de pin şi acele alifii vor devenii mai puternice şi mai bune. Dacă cineva face alifii pentru ochi să adauge şi suc de crengi de pin şi el va face ochii să strălucească şi să vadă mai bine. Singur. Acest suc nu este bun ca remediu căci este prea puternic, doar dacă ar fi domolit cu alte adausuri“.