Boli
de plămâni
Elixir
din vin cu salvie, ulei de masline si unt
Secreţie
la plămâni, astmă cu secreţie
Elixir
din frunze de măceş cu miere
Boli
de plămâni, dureri de plămâni
Boli
de plămâni, ficat şi creier
Răguseala, remediu pentru cântareţi, mânie, ochi
slăbiţi
Dureri la ganglioni din gât cu inflamarea arteriilor de la
gât
Comprese cu leuştean şi rotunjoară
Leuştean, salvie şi rotunjoară macerate în vin
Inflamaţia pleurei (pieliţei de la plămâni)
Baldrian (Valeriana Oficinalis) - Valeriana
Inflamaţia
pleurei. Boli de stomac şi de ochi. Muribunzi.
Bertram
(Anacyclus pyrethrum)- Betram
Dureri la plămâni, migrenă, boli de ochi
Alant
(Inula helenium) - Iarba mare
„Când
secreţiile se strâng şi devin otrăvitoare şi fac omul
să tuşească şi să vomite sânge, atunci omul să
nu fie tratat cu medicamente imediat pentru ca sângele sa nu fie speriat
şi sa-i faca ulcere interioare şi sa iasă şi mai mult din
corp. Când sângerarea a încetat un pic să-l oboseasca, atunci el să
fiarbă salvie cu apa şi cu
ceva vin slab împreuna cu ceva ulei
de măsline şi unt. Şi dupa ce a fiert asta să o
strecoare printr-o pânza. Băutura asta se o soarbă
cu măsura însă niciodata până la săturare şi nici pe
stomacul gol, ci după masă. Căci salvia opreşte putreziciunea interioară, vinul temperat cu apă
învioreaza bolnavul iar uleiul de măsline şi untul îl vindeca
dinăuntru către afară.”
“Cine
suferă cu plămânul aşa încât acesta face secreţie să
ia crengi de mâceş cu frunze şi să le fiarbă în apă cu
miere, şi anume cu miere care nu a fost fiartă mai înainte. Spuma
care se ridică la fiert să fie aruncată. După aceea să
se strecoare totul printr-o pânză ca să se facă din acest lichid
o băutură limpede. Să se bea des din ea şi această
băutură îi va lua putrezicunea de pe plămâni, o va
curăţa şi îl va vindeca pe om.”
Reţeta : 1 litru de apă, 150 g de miere şi 75 grame de măceş. Se bea de mai multe ori pe zi câte 2 păharele de ţuică din această băutură. Tratamentul durează mai multe luni.
„Cine are dureri la plămâni, acela să bea cu hărnicie
lapte de capră şi el va fi vindecat“ (PL 1325 B)
„Migdalele,
crude sau gătite, mâncate des dau putere la plămâni, căci nu
apasă pe respiraţia omului şi nici nu usucă omul, ci îl fac
puternic”.
„ Lemnul dulce
are căldura moderată şi face omului
vocea limpede şi orişicum el este mâncat limpezeşte omului
ochii, îi înmoaie stomacul, îi face firea domoală. Şi la cei bolnavi
psihic le ajută foarte mult, căci le elimina
furia din creier.”
“atunci să
ia ceva leuştean şi ceva mai multă rotunjoară
(Grundelrebe / Glechoma hederacea) şi
să le fiarba împreună în apă. După ce arunca apa să le pună calde pe gît,… şi va
fi vindecat”
“Şi cine este bolnav
în gît să fiarbă unguraşul în apă, să strecoare apa printr-o
pânză, să pună de două ori mai
mult vin pe care să-l fiarbă într-o oală şi să adauge
ceva grăsime şi să bea asta până îi trece gîtul.”
(Rotunjoara = coarda
ielelor = silnic)
„când cineva
tuşeste aşa încât simte durere în piept atunci să ia leuştean
şi salvie în aceeasi cantitate şi de două ori mai mult fenicul
decât acestea două şi să le pună atâta timp în vin până când acesta prinde mirosul lor şi
după ce se aruncă ierburile să se bea acest vin cald după
masă până când el se vindecă. Când însă tusea nu este
aşa de puternică să nu se bea vinul asta cald (ci
neîncălzit). Căci durerea nu este puternică. Când durerea este
puternică să se bea vinul mai cald, căci atunci ea dispare mai
uşor”.
“Plămănarica nu este prea bună (ca mâncare) pentru
om, însă pentru un om cu plămânii umflaţi care tuşeşte
şi respiră din greu, fiartă în vin şi băută pe
stomacul gol îl va vindeca.” Se bea înainte de masă câte 20ml de vin
în care s-a fiert plămănarica.
“Valeriana
este umedă şi caldă. Cine suferă de inflamaţia
pieliţei de la plămâni (pleura) sau cine are dureri de gută
(reumatism) să pulverizeze valeriana
(uscată) şi să adauge la acest praf
şi praf de cătuşnică
(Katzenminze - Nepeta cataria) şi să adauge făina şi
apă şi să facă într-un vas cu ceva grasime niste
biscuiţi de aluat. Să mănânce asta des şi îi va merge mai
bine”
„are o caldură moderată şi ceva
uscată şi amesetcul acesta este curat şi conţine
prospeţime. Şi pentru un om sănătos este bun de mâncat
căci micşorează putrezicunea din corp şi sporeşte
sângele bun şi face la om o minte limpede. La bolnavii care aproape au
murit chiar le dă putere şi el nu va
lasă nimic în om să nu fie digerat, ci va ajuta la digestie
bună. Şi la un
om care are multă secreţie în corp bertramul i-o va
elimina. Mâncat des el va elimina şi inflamatia
pielii de la plămâni (pleurei) şi va face ochii curaţi. Oricum el este mâncat, crud sau uscat, sau în mâncare, el este bun
pentru cel bolnav cât şie pentru cel sănătos. Când un om îl mănâncă des îi scoate boala din el şi
îl împiedică să se îmbolnăvească. “
„Iarba mare este caldă şi uscată şi are
puteri folositoare în ea. Să fie pusă în vin,
atât proaspătă cât şi uscaăt. Însă de îndată ce s-ă
strâns în vin, să fie scoasă afară, căci puterea ei s-a
scurs şi să fie pusă una nouă în vin. Şi cine are dureri la plămâni să bea moderat înăinte şi după masă şi
asta îi scoate otrava din plămâni, elimina migrena şi curaţa
ochii.Să nu se bea însă prea des, căci atunci dăuneaza. În
lipsa de vin se poate folosi şi miere cu apă
. Se poate lua şi smochine şi de două ori mai mult iarbă mare şi
ceva galangal. Şi din
băutura asta să bei atunci când ai dureri în
plămâni”.
“este caldă şi uscată şi căldura ei este
sănătoasă. Şi cine fierbe aspic în vin
şi dacă nu are vin în apă cu miere şi îl bea
călduţ, aceluia îi va elimina durerea din ficat şi plămâni
şi abureala din piept şi îi va face ci o minte şi o putere de
raţiune limpede”.
20g de
petale de de aspic proaspete sau 10g de petale uscate se fierb 5 minute într-un
litru de vin. Dr.
„Isopul are o
putere aşa de mare căci nici macar o piatră nu îi se poate pune
în drum să-i oprească creşterea atunci când sămânţa
lui a fost sădită acolo. Isopul curăţă cui îl
mănâncă sucurile dăunatoare şi putrede şi face ca
spuma (rea) să iasa (din corp) ca şi cum face focul la mâncarea (din
oala). Gătit sau pulverizat este mai bun decât crud (proaspăt).
Mâncat el curătă ficatul şi plămânul. Cine
tuşeşte sau are dureri la ficat şi cine are aburi la
plămâni şi suferă de plămâni să mănânce isop cu
carne sau cu grăsime ( unt?) şi îi va merge mai bine. Când însă
se pune isop în vin sau în apa (ceai) atunci la om mai mult i se
dăunează decât i se ajută”. Deci ceaiul de isop şi vinul cu isop este dăunator !!