Puterea de vindecare a luminii soarelui

Iisus: “La aceste lucruri nu este aşa de important să se dea atenţie la măsura şi greutatea exactă (a remediilor) ci numai la credinţa adevarată şi la încrederea în Mine, căci voi stiţi că Eu sunt în stare să înnec pe cineva cu câteva picături de apă şi pe altul care a căzut în ocean să-l menţin în viaţă.

Mijloacele materiale (folosite aici) nu au în sine de fapt nici un efect, în afară acelea de a aduna şi înmagazina razele soarelui. Atunci când ele au îndeplinit acest scop şi au folosite cu dieta alimentară corespunzatoare, ele îşi vor atinge efectul atunci când sunt luate cu credinta şi în cantitatea corespunzatoare.

Inainte de toate este nevoie – mai ales pentru cel care le dă bolnavului – de o voinţă bună şi lipsită de interes pentru vreun avantaj material şi de o credinţă puternică pentru a ajuta bolnavului prin puterea Numelui Meu prin aceasta revelaţie de graţie. Căci de la un bolnav nu se poate aştepta întotdeauna o credinţă deplină. Dacă însă şi bolnavul are credinţă deplină (în Mine), atunci leacul îşi va face efectul cu atât mai repede şi mai sigur.

Cu mult timp în urmă oamenii foloseau numai lumina soarelui pentru a se vindeca de orice boală pe care o simţeau în corpul lor şi anume foloseau lumina şi căldura soarelui. Ei puneau bolnavul la soare şi dezbrăcau hainele trupului acolo unde bolnavul simţea o slăbiciune, o boală sau o durere şi în scurt timp la bolnav îi mergea bine. Dacă bolnavul avea probleme cu stomacul atunci el trebuia să-şi expună burta la soare şi în afară de asta trebuia să bea apă bea dintr-un izvor cu apă curată, apă care mai înainte a fost expusă la soare şi aşa el se vindeca repede. Oameni aceştia care au locuit pământul la început (adică acum 5000-6000 de ani în urmă, după creearea lui Adam) nu beau în general mai niciodată apa care să nu fi fost însorită la soare în prealabil.

Ei nu cunoşteau fântânile adânci şi astupate şi dintr-un izvor unde nu ajungea lumina soarelui nu bea nimeni apă, căci ei ştiau şi vedeau (prin al treilea ochi, adică ochii spiritului) că într-o astfel de apă se află spirite primitive şi chiar rele care erau alungate de abia datorită puterii luminii soarelui.

Vedeţi, în ceea ce a fost spus aici se afla un adevăr adânc, căci lumina soarelui conţine spirite curate. Aceste spirite (numite ştiintific azi “ fotoni solari”) au o mare asemănare cu părţile substanţiale ale sufletului omului. Când sufletului i se da putere prin influenţa la astfel de spirite curate, atunci el, astfel întărit este în stare să termine foarte repede şi foarte uşor cu slăbiciunea din trup, căci sănătatea omului depinde numai de puterea sufletului. (ceea ce doctorii astăzi numesc “sistem imunitar” este de fapt sufletul).

Căci oriunde apare o slăbiciune în suflet, adică în părţile lui substanţiale şi el nu este în stare să se întărească printr-un mod oarecare, atunci el se adresează la spiritul nervilor ( n.t. adică la sistemul nervos, căci nervii fac legătura între suflet şi corp) din care el extrage ceea ce îi lipseşte. Ca urmare se creează în nervi – asemănător la o sticla electrica descărcată – o lipsă a fluidului vietii (fluid numit zi” chi”, “orgon”, “fluid energetic”, etc.) , un fluid datorită căruia ei sunt menţinuţi în starea de tensiune necesară.

Nervii, deveniţi înfometaţi din aceasta cauză sug după aceea din sânge o hrana curată şi atunci se naşte în trupul carnal într-un mod firesc un proces nenatural din care se creeză tot felul de boli, care corespund la locul unde sufletul a fost slăbit.

(n.R.: Sufletul este după cum scrie Iisus prin Lorber acel corp constituit din particule luminoase eteric. Sufletul este acel corp astral, eteric, luminos care trăieşte şi după moartea trupului. Sufletul arată la înfaţisare ca şi trupul omului şi în el se află de fapt memoria, constiinţa şi subconştiinta, viaţa, scânteia divină care se află în inima lui şi tot ceea ce este şi cunoaşte omul, trupul carnal fiind numai o haină temporară pentru viaţa pământească).

Fiindcă în spiritele curate (ale soarelui) se află exact acele substanţe din care este construit şi sufletul, atunci pentru suflet este foarte uşor să adune din ele ceea ce îi lipseşte şi prin aceasta să pună în ordine şi nervii şi prin aceasta să aducă nervii şi sângele la tensiunea de viaţa normală.

Din acest motiv este de preferat şi homeopatia (vindecarea cu substanţe diluate foarte mult) faţă de alopatie (vindecarea cu medicamente sintetice farmaceutice sau minerale în doze mari).

Căci prin homeopatie îi se dă sufletului spiritele din care el este construit. Astfel sufletul va deveni doctorul trupului atunci când a primit din afară ceva care l-a slăbit sau ceea ce el a pierdut.

Prin alopatie însă trupul este silit să devină un doctor al sufletului. Şi chiar dacă sufletul este vindecat printr-o mare chinuială de către trup, sufletul va începe după aceea să vindece trupul cum trebuie.

Însă acest lucru este opus ordinii naturii şi nu este potrivit de a însănătosi cum trebuie omul, ceea ce se poate vedea cu ochiul liber prin recovalescenţa îndelungată. (că urmare a tratamentele medicale alopatice, adică cu medicamente sintetice, chimice).

După cum am spus, homeopatia (homeopatia a fost descoperită de germanul Samuel Hahnemann şi practicată cu mare succes în întreaga lume de peste 150 de ani, şi este o medicină naturala care deşi funtionează nu poate fi explicată de ştiinta şi nici de doctori, căci se ignoră existenţa spiritului ascuns în materie) este o metodă de vindecare corectă, însă mai există şi un alt fel de homeopatie şi anume:

În primul rând una specială, care nu are un succes aşa de sigur, căci un doctor oricât de bun nu poate recunoaşte tot timpul în care părţi ale sufletului acesta a fost slăbit. Atunci el nu poate găsi specificul adecvat care îi trebuie sufletului. Un doctor renăscut în spirit (adică un om care a ajuns la un nivel spiritual înalt în care puterea lui Dumnezeu se manifestă, aşa cum au fost apostolii de exemplu) poate însa să facă asta, însa pentru un doctor care nu a ajuns deloc sau în totalitate în acest stadiu spiritual înalt nu este posibil aşa ceva (adică de a recunoaşte mereu ce remediu homeopatic trebuie dat pacientului la o animită boală ).

Din acest motiv trebuie practicată cu precădere al doilea tip de homeopatie, pe care Eu am sa v-o arat acum numai ca să subliniez deosebirea faţă de primul fel şi la care trebuie dată o mare atenţie căci prin ea nici un doctor care are un pic de îndemânare nu poate da greş (este vorba aici de heliopatie este o arta de vindecare foarte simplă şi eficientă care nu necesită cunostinte medicale sau însuşiri spirituale înalte, ci numai credinţă în Iisus ).

Aceasta homeopatie este exact asta cea pe care v-am aratat-o (pe data de 16 iulie 1851) şi anume puterea de vindecare ale luminii soarelui (heliopatia)

Şi unul din voi se întreaba acum: cum este posibil să facem aşa ceva ?

O modalitate v-am arata deja la început (adică expunerea la soare a trupului şi băutul de apă însorită). Aceasta modalitate ar fi indeajuns dacă omenii din ziua de azi ar trăi că şi oamenii dinainte (adică alimentaţie cu mâncare simpla şi naturală, fără plante dăunătoare şi chimice, fără cafea şi prea multă carne)

Însă pentru modul de viaţa actual unde sufletul mai degraba îi se elimină substanţele prin tot felul de mâncaruri complicate în loc să îi se dea, modul acesta de folosire al luminii soarelui pentru vindecare ar fi prea slab. Din aceasta cauză o să vă dau alte feluri de vindecare şi dieta alimentară necesară. Dacă respectati dieta foarte exact – însă repet, foarte exact ! – şi luati aceste remedii însorite, atunci puteti avea orice boala, oricum s-ar numi şi de ori unde ar proveni – veti fi vindecaţi cu siguranta.

Chiar daune exterioare ale trupului se pot vindeca cu aceste remedii atunci când ele sunt folosite cum trebuie. Asta va urma mai târziu.

Acum Eu o să vă arăt modalităţile prin care se poate lega materia sănătăţii din lumina soarelui de anumite substanţe materiale subtile şi cum ele se pot folosi la bolile care apar.

Fiecare poate să se convingă singur că lumina soarelui este legată de tot felul de materie atunci dacă se aruncă o privire la o pajişte. Orice plantă culeasă de pe pajişte şi mirosită sau gustată este o mărturie care zice: noi provenim din lumina şi căldura soarelui. Un geam ţinut mai mult timp la soare va prinde tot felul de culori pe suprafaţa dinafară. De ce oare nu şi pe suprafaţa dinăuntru ? Fiindcă acea suprafaţă nu a fost expusă la primele raze ale soarelui.

Puneţi o floare într-un ghiveci într-o pivniţă întunecată ! Chiar dacă va înflori, atunci floarea nu va avea decât o culoare slabă şi mată. Din asta reiese că culorile florilor, ca şi fructele plantelor, sunt opera spiritelor lucrătoare din razele soarelui. În ţările calde spectacolul culorilor, atât la plante cât şi la animale, este mult mai mare şi mai abundent decât în tările din zona moderată sau rece unde totul este mai degrabă gri şi unde nu se mai poate vorbi de mirosuri puternice, iar gustul este mai degrabă unul amar sau grosolan, care este asemănător cu spiritele care au fost făcute prizoniere în pământ.

Cineva ar putea spune: da, dacă toate plantele, animalele şi chiar mineralele, în special în zonele calde, au aşa de multă lumină de la soare în ele, atunci nu este nevoie de nimic altceva pentru a înmagazina lumina soarelui fără mare osteneala (în scopul vindecarii).

Acest gând este foarte corect şi până acum aproape toata medicina naturistă (cu plante, etc.) s-a bazat pe acest principiu. Căci cine se foloseşte de plante vindecatoare va simţi tot timpul puterea lor de vindecare, însă nici o planta nu este făcută în aşa fel încât este să fie în stare să absoarbă toate materielele sănătăţii din razele soarelui. Fiecare plantă absoarbe numai ceea ce îi corespunde naturii ei. Dacă un doctor ar putea analiza un suflet bolnav să vadă care părţi vitale au fost slăbite sau chiar îi lipsesc şi ar cunoaşte şi planta care conţine aceleaşi substanţe vitale, atunci el ar fi în stare să-i redea sănătatea sufletului bolnav sau omului bolnav, ceea ce este acelaşi lucru.

Însă fiindcă astfel de cunoştinţe adânci ale omului şi ale sufletului sunt accesibile unui doctor normal la fel de mult ca şi un continent necunoscut, ştiinţa de vindecare a unui astfel de doctor rămâne mai degrabă o ghicitură decât o cunoştinţă.

Cu ce au adunat oamenii prin experienţă şi prin încercări rareori norocoase din puterea de vindecare a plantelor, mineralelor şi animalelor, cu acestea au putut şi vindeca în general bolnavii, însă la majoritatea doctorilor se poate aplica un proverb din nord, care zice că dacă doctorul a nimerit boala, atunci bolnavul s-a vindecat, dacă nu, omul a a ajuns în groapă.

Aici însă nu este vorba de a pune în aplicare experienţele vechi al oamenilor şi de a face experimente noi, ci este vorba de un nou tip de remediu, un remediu universal care să ajute omenirii aşa cum lumina revitalizează primăvara plantele şi animale bolnave. Aceste remedii vor revitaliza omul atâta timp cât trupul îi va permite şi cât timp organismul mai este înca capabil să fie revitalizat

Caci trebuie menţionat aici, că aşa cum visează unii vraci, la o viaţa veşnică a trupului împreună cu sufletul pe acest pământ nu există nici un leac.

Însă atâta vreme cât datorită ordinei Mele este dat omului să trăiască pe pământ, el poate ajunge prin folosirea acestor remedii însorite la o vârsta înaintată menţinându-şi o sănătate deplină.”

Globule de lactoză expuse la soare

Iisus : « Luaţi un vas din sticlă violetă cu un diametru de 8-10 cm al carui margine să fie de cam de 2,5 cm, margine care să fie şlefuită plan. La acest vas să se facă un capac care să-l acopere ermetic. După ce a-ţi făcut rost de un asemena vas, care este cel mai folositor în cazul acesta - atunci luaţi globule de lactoză (de 3-4mm diametru) şi umpleţi vasul cu ele aşa încât nici o globulă să nu acopere pe alta. Expuneţi vasul la razele soarelui pentru mult timp şi altfel globulele acestea vor asimila razele soarelui şi toate spiritele vitale din ele. În cazul unei boli luaţi 1-3 globule, ţinând dieta prescrisă – cel mai bine înainte de răsăritul soarelui – şi în trei până la şapte zile vă veţi face bine. Căci sufletul îşi va procura ceea ce îi lipseşte din globule şi va primi puterea să se lepede de ceea ce nu-i foloseşte şi va reface cu uşurinţă în trup puterea de viaţa necesară.

(n.t. în caz că nu se poate procura un vas de culoare violetă se poate vopsi unul cu vopsea de culoare violeta închis, pe dinafară . Se aplica 2-3 straturi de culoare aşa încat să apară neagra şi de abia când se priveşte soarele sau un bec prin această sticlă se vede culoarea violetă. Această formă de vas cu capac este ideală pt. în timpul noptii sau cănd nu este soare globulele pot rămâne în vas. De asemena însa se poate folosi orice el de sticla violeta cu o margine oarecare iar noaptea globulele se pot pune intr-un borcan de sticla cu capac ermetic care a fost vopsit în întregime violet inchis – şi capacul. Deci o bucata de geam cu o margine de stiropor de 1-2 cm lipită pe margini pentru ca globulele sa nu cadă şi un astfel de borcan vopsit violet pt. păstrarea lor în timpul nopţii funcţioneaza la fel de bine. )

Vara, când soarele este cel mai puternic, ajunge să lăsaţi globulele la soare timp de o lună (deci cam 30 de zile de soare). Ele nu trebuie ţinute toată ziua la soare, ci numai atâta vreme cât soarele stă la un unghi mai mare 45 grade faţă orizont. Sub 45 de grade, puterea luminii razelor de soare va fi prea slabă şi nu va mai avea efect deloc sau prea mic asupra globulelor. De aceea ele trebuie acoperite cu acel capac şi puse la un loc uscat şi rece până a doua zi.

Pentru păstrarea globulelor însărcinate cu lumina soarelui după expunerea la soare trebuie să vă procuraţi o vas (borcan) din sticlă violetă (sau unul de sticla albă se poate vopsi, împreună cu capacul de culoare violet închis, aproape neagră), şi care să fie închis bine (ermetic, ca să nu între aer şi umezeală.) cu un dop tot de sticla violetă (daca se foloseste un borcan capacul acestuia trebuie vopsit şi el violet). După aceea aceasta sticlă trebuie legată într-o pungă ( pt. a nu primi aer şi umezeală). Păstrarea trebuie făcută la un loc uscat şi rece.

Primăvara şi toamna expunerea la soare ar dura trei luni. Altfel totul ramâne la fel. Iarna o expunere la soare nu este posibilă, căci razele soarelui cad într-un unghi prea mic şi nu au nici un efect.”

Dieta alimentară. Insorirea apei şi a vinului

Iisus: “Dieta alimentară este aceeaşi ca şi în cazul homeopatiei, numai că aceasta trebuie începută cu cel puţin 3-7 zile mai înainte decât în cazul homeopatiei. În aceste zile pacientul poate să bea de mai multe ori pe zi apă expusă la soare. Ca vas de băut se poate folosi un vas violet de sticlă dar care să fie de o culoare mai deschisă sau cel puţin un vas de portelan vopsit cu aceeaşi culoare violetă pe dinauntru. (atenţie : vopselele din ziua de azi sunt toxice şi nu se pot folosi decât vopsele naturale)

Pentru a fi mai eficient, se poate lua o lupă mare de un picior şi jumatate (45 cm) care are un punct focar de 3 picioare (90 cm, un picior = 30 cm) şi cu cu care se poate însori apa astfel încât focarul lentilei să se afle la 2-8 cm sub suprafaţa apei şi în mijlocul apei. Însă mai mult de jumatate de minut punctul focar nu are voie să stea în apă, căci atunci spiritele apei vor fi captivate aşa de tare de spiritele din soare încât se poate creea un efect foarte puternic la oamenii mai slăbi care ar fi mai degrabă dăunător decât favorabil la această cură. (Atentie deci !)

Pentru oamenii cu nervii slabi este de preferat un vin veritabil şi curat în locul apei, însă numai dacă nu a fost păstrat în butoi de stejar, ci în sticle, butoaie de lemn dulce sau burdufuri. Acest vin trebuie să fie expus şi el la soare ca şi apa (cu sau fără lupă, în vase de culoare violet deschis).

După ce s-au luat aceste remedii (heliopatice, expuse la soare), dieta trebuie păstrată timp de trei luni şi trebuie avut grija ca pacientul să fie des la aer curat atunci când bate soarele şi el se va face bine. În timpul tratamentului trebuie evitat contactul sexual, căci sâminţa de la ambele sexe este un specific vital principal care nu are voie să-i fie răpit sufletului în acest timp. Dacă un om care s-a vindecat cu aceste remedii va trăi mai departe fără excese şi în ordinea naturală el nu se mai va îmbolnăvi uşor şi va ajunge la o vârstă înaintată.

Zahăr expus al soare

În locul sticlei de culoare violetă se pot folosi şi vase de argilă de culoare neagră sau şi mai bine de albastru închis. În aceste vase de argila să se pună bucăţi de zahăr mare cât mazărea aşa încât să nu se acopere una pe alta. Zahărul acesta să se expună la soare ( fireşte că numai când soarele bate, când este înnorat nu aduce nimic) timp de doua luni (vara) iar noaptea să se pastreze totul într-un vas închis la culoare şi închis bine ca să nu între aerul.

Utilizarea lui este aceeaşi ca şi la globulele de zahăr de lapte (lactoză) numai că doza trebuie să fie ceva mai mare ca la primele, pentru ca razele soarelui nu pot fi concentrate la fel de bine în acest vas şi în acest zahăr ca şi în cazul dinainte. Acest remediu se poate da imediat bolnavilor când ei au nevoie de alinare şi ajutor rapid. Când se ţine dieta descrisă şi se bea şi apa însorită atunci vindecarea va fi mult mai rapidă şi mai sigură, căci prin aceastea sufletului economiseşte multă osteneală.

Zahărul acesta expus la soare se poate folosi în mod eficient şi în modul urmator: după ce bolnavul a băut câteva pahare de apă expusă la soare atunci el să se pună în pat după care, la câteva ore o să înceapă să transpire. După ce el se află în sudoare, luaţi 1-3 bucaţele de zahăr şi înmuiati-le un pic în sudoarea bolnavului după care i se dă bolnavului (să le sugă în gură). După asta bolnavul se va simţi un pic ameţit la cap, va simţi o presiune în stomac şi va începe să tremure încet din tot corpul. După aceste friguri îl va lua o diaree uşoară prin care pacientul va fi vindecat complet.

Efectul acesta poate dura la unii până la trei zile şi la alţii până la 7 zile, depinzănd de faptul dacă bolnavul are o natură uşoară sau una grea. După vindecare, cel vindecat să ţină dieta înca câteva săptămâni şi să bea şi apă expusă la soare pentru ca boala să-i fie scoasă din rădăcină, indiferent de ce boala este.

Aici trebuie remarcat că pentru vindecarea bolilor care provin din epuizare, o dietă premergătoare este neapărat necesară şi anume foarte srrictă, aşa de strictă cum ea este recomandat şi în cazul tratamentelor homeopatice.

Dieta necesară în cazul tratamentelor cu remedii heliopatice.

Iisus: “Renuntatul la toate mâncărurile şi bauturile acre şi condimentate şi în special la bere şi cafea.”

Cafeaua este de departe cea mai rea plantă pe care omul şi-a gasit-o din lumea plantelor. Acesta fructă a fost creeată numai pentru cai, magari şi camile şi alte animale similare cărora ea le întăreşte nervii. La oamenii care o consumă însă, aceasta fasole are exact efectul opus, strică îngrozitor săngele, încalzeşte organele genitale şi atunci când lor nu se aduce o satisfactie imediată, atunci se creeaza din asta o nesimţire completă în organele excitabile ale corpului omenesc (frigiditate). Şi aceasta îi dă sufletului mult de lucru, pentru ca potenţele grosolane din cafea sunt făcute numai pentru animale mari şi sufletul trebuie să le dea afară din corp, ceea ce îl face obosit, leneş, indiferent, întunecat, trist şi cârcotaş. Eu vă spun: o ceaşcă de băligar cu zahăr este mult mai sănătoasă decât supa asta maronie ale fasolei creeată ca hrană pentru vitele astea mari.

V-am arătat daunele cafelei numai din cauză că Eu văd doar bine şi ştiu cât de mult ţin femeile la aceasta hrană de magar şi nimic nu este mai dăunător pentru natura femeii decât savurarea acestei bauturi. Şi nimic nu face un corp mai nesimţitor – în special cel femeiesc – la un remediu vindecator, decât tocmai cafeaua asta. De aceea trebuie să se evite complet cafeaua, căci remediul nu-şi va face efectul absolut deloc !

Dacă cineva bea otravă şi este un băutor mare de cafea şi după ce a băut otrava va bea o porţie mare de cafea, atunci otrava nici nu va avea nici un efect ! Dacă cafeaua este în stare să anuleze şi efectul unei otrave – dacă nu este prea puternică – cu cât mai mult poate ea să anuleze efectul acestor remedii heliopatice sau homeopatice care au nişte energii extrem de gingaşe ! De aceea să se evite cu atenţie această băutura care este mai rea decât opiul şi care opreşte efectul remediilor nobile şi curate.

(Aici se poate vedea un link cu efectul cofeiniei la paianjeni şi descoperiri stiintifice despre efectul ei negativ:
http://www.caffeineweb.com/?p=15)

Mâncaruri de cereale proaspete, puse în supe – cu sau fără carne – sau în lapte proaspăt şi curat, însă nu prea gras – atâta vreme cât ele sunt mâncate cu măsură - sunt de preferat la alte mâncăruri. Se pot mânca însă şi alte mâncăruri – cu excepţia la fasole şi la linte. Griş de grâu, orez fiert (şi alte cereale) se pot mânca fierte în supă sau în lapte în acest caz.

Carnea gătită bine – mâncată cu măsură – nu dăunează în acest caz, însă să fie gătită cu mere, pere sau prune, căci carnea conţine particule sufleteşti grosolane. Atunci când ea esta mâncată cu fructe, aceste specifice grosolane din carne sunt domolite şi aceasta mâncare va prii la bolnavi. Verziturile (salatele verzi, mărar, patrunjel, spanac, etc. şi radăcinoasele) sunt însă interzise în timpul tratamentului, căci specificele alimentare ale ierburilor şi rădăcinilor (cartofii, telina, morcovii) sunt şi mai necurate decât cele din carnea animalelor şi de aceea trebuie evitate.

Remediul al doilea arătat aici (zahărul expus la soare) ajută prin folosinţa adecvată şi prin credinţa şi încrederea deplina în ajutorul Meu la fel de bine ca şi primul (globulele de lactoză). Numai că vindecarea durează mai mult, dar acest lucru nu este aşa de important. Cine poate să-şi facă globulele de lactoză, acela are un mic avantaj, însă şi zahărul pot Eu să îl binecuvântez –în cazul credinţei şi încrederii în Mine - la fel de bine ca şi pe primul remediu.

Fără ajutorul Meu nu funcţionează oricum nici un medicament, în afară doar catre dezavantajul şi stricăciunea trupului şi des chiar şi al sufletului.”

Remediu simplu pt. cancerul de piele şi bube de piele : lumină concentrată cu o lupă

Iisus: “ Cine are bube canceroase exterioare, acela să ia o lupă moderată – nu prea puternică – şi să treacă cu ea de mai multe ori pe zi peste bube, focusând lumina soarelui, astfel încât lumina (punctul focal) pe care o aruncă soarele prin lupă să fie la fel de mare ca şi buba (deci nu mică şi concentrată, căci atunci va creea arsuri!) şi nici să nu se lase lumina să stea prea mult în acelaşi loc.

După ce aţi plimbat lupa destul peste bubă luaţi o bucata curată de pânz de in care a fost mai înainte expusă la soare şi pe care să o înmuiaţi într-un pic în apă expusă la soare (1-2 ore la amiaza) şi pe care o aplicaţi pe bubă. Cârpa de in trebuie schimbată de mai multe ori pe oră cu una noua (inul trage boala afară şi apa însorită îi da lumină bubei. Cârpele trebuie fierte sau expuse la soare după folosire).
Un astfel de bolnav se va vindeca rapid de boala lui dacă va face aşa – atunci când va respecta şi dieta pe care Eu v-am dat-o. În caz că aveti foi bune şi coapte de tutun, atunci acestea sunt mai bune decât cârpa de in, însă ele trebuie puse pe un geam de sticla şi lasate un pic la soare mai înainte de a fi folosite.

Tinctura însorită de arnica pt. rani şi bube

Iisus mai departe : “Tot aşa de vindecatoare este o tinctura însorită care se face în modul urmator: voi cunoasteti planta de arnica care creşte în Alpi (arnica creşte şi în Romania în munţi ). De la această floare trebuie să luaţi petalele, deci numai acele petale galbene şi polenul şi la doua mâini pline din acestea să puneţi o jumatate de litru de alcool curat şi bun (din fructe este cel mai bun). Acest alcool trebuie pus într-o sticla transparentă bine închisă timp de 14 până la 21 de zile la razele soarelui, timp în care sticla trebuie scuturată bine din când în când. După acest timp alcoolul acesta care a devenit între timp o tinctura însorită, se strecoară şi se pune într-o sticlă închisă care se pastrează bine (la un loc rece şi uscat). Din aceasta tinctură se pune pe rană un amestec de 1 picatură la patru picaturi de apa însorită. La rănile mai mari sau mai rele se poate pune 3-5 picaturi ( la mai multă apă). Tinctura aceasta diluată se pune pe o cârpă de in curată care a fost însorită la soare o bucată de vreme şi cârpa se aplică pe rană. Cu aceasta se poate vindeca rana în cel mai scurt timp.

Şi bube venerice, scoarţe (psoriazis, neurodermită, boli de piele) şi scabia se pot vindeca uşor cu ele, atunci când se respecta dieta.

Ulei de seminţe de cânepă însorite la soare

Iisus: “Incă un leac pentru astfel de bube exterioare constă din : luaţi seminţe proaspete şi bune de cânepă, uscaţi-le timp de 14 zile la soare şi păstraţi-le între timp (şi după ce au fost însorite) într-un loc uscat şi într-un vas bine închis. Când apare nevoia (o rană), daţi seminţele printr-o presă de ulei după ce mai înainte le-aţi zdrobit un pic – şi o să obţineti un ulei fin din ele. Cu acest ulei să vă ungeţi de mai multe ori ape stfel de răni şi cu dieta corespunzatoare ele vor fi vindecate fără nici o influenţă dăunătoare corpului.”

Lapte de seminţe de cânepă

Iisus : « Din seminţe de cănepă se poate face şi un fel de lapte – la fel ca şi laptele de migdale – care este bun pentru cei care ale caror măruntaie nu sunt în ordine. De exemplu tuberculi la plămâni, întărituri la ficat (ciroză) şi splină ca şi la rinichi, care prin consumarea unui asemenea lapte vor simti o influenţă pozitivă. Numai atunci când organele interioare sunt mai degrabă uscate, acolo ar trebui preferate laptele din seminţele de in, în locul seminţelor de cânepă, care tot aşa trebuie expuse la soare în prealabil”

Ulei de măsline cu petale de mac împotriva durerilor reumatice

“Mai departe vă dau un leac pentru dureri în membre (mâini şi picioare, dar şi în oase, coloana, funcţionează însă şi la dureri de inimă, de cap şi la multe alte dureri) care se poate face foarte uşor: se ia un ulei de măsline cât mai proaspat (nerafinat, presat la rece, se numeste în general “extra virgin”), cam jumatate de litru – care se pune într-o sticlă care se poate închide bine şi în ea se pune un pumn de petale de mac (proaspete culese – luna aprilie pana în iulie). Macul sălbatic sau cel mic de câmp este preferabil celui de grădina. După ce petalele de mac se află în ulei, să se închidă bine sticla şi să se expuna la soare 2-3 săptămâni ( adică cam 14-21 de zile cu soare, preferabil mai mult decât prea puţin) iar sticla să se zdruncine bine de mai multe ori pe zi (pt. a se amesteca uleiul).

După acest timp uleiul să se pună (strecurându-l de petale) într-o sticla preferabil de culoare închisă (maron, neagră sau cel mai bine violet închis), care să se astupe bine. Cine are astfel de dureri să pună pe o cârpa de in care a fost expusa la soare mai înainte un pic de ulei şi să o aplice pe locul unde îl doare şi în scurt timp îi va fi bine. Uleiul acesta se poate folosi cu avantaje mari şi împotriva la dureri în piept şi la dureri în coaste, atunci când ele sunt de natură reumatică sau în caz de gută şi reumatism. (Uleiul acesta este bun si la dureri în gât, infecţii si alte boli)

Lapte de praf de capră cu camfor

- pt. ciuma, colera, rozacee, boli de piele, boli de plămâni, infecţii, inflamaţii, pt. muribunzi -

Iisus: „ Acum să trecem la prepararea unui alt remediu tot aşa de puternic. Luaţi lapte de capră fără grăsime pe care îl puneţi într-un vas de sticla violet închis aşa cum am descris mai înainte. Dacă un astfel de vas este greu de procurat, atunci poate fi folosit şi un geam de sticlă violeta de 30 cm pătraţi. Stropiţi geamul cu laptele de capră şi puneţi-l la soare. După ceva timp laptele se va usca. Dupa ce acesta s-a uscat stropiţi geamul încă o dată cu lapte şi asta tot aşa mai departe până ce pe geam sau în vasul folosit s-a creeat o crustă destul de groasă. Răzuţi crusta de pe sticlă, pulverizaţi-o şi puneţi praful acesta într-un borcan închis bine la un loc uscat. În acelaşi timp puneţi într-un vas de sticlă albă care are un capac învolburat de sticlă care îl închide bine (capacul să fie cam la fel de mare ca vasul) praf de camfor la soare. Datorită soarelui camforul se va diminua din zi în zi, însă pe capac se va creea un praf nou albicios. Când capacul de sticlă a devenit destul de opac luaţi praful de lapte de capră şi puneţi-l în capacul de sticla cu campfor şi pe care îl amestecaţi atât de mult pâna când praful de lapte de capră a luat praful albicios de pe capac şi l-a absorbit.

Praful acesta trebuie păstrat in vase adecvate (de sticla de culoare violet închis închise ermetic).
Acest remediu ajută la toate bolile interioare şi exterioare care provin din stagnarea lichidelor şi care produc în corp ulcere, inflamaţii şi tot felul umflături. Aceste remediu sa fie folosit cu predilecţie şi la ciuma. Insă şi la colera el este extraordinar. Şi la bolnavii de plămâni el va ajuta. De asemenea la ulcere şi bube de piele rele, ca de exemplu la rozacee sau la scarlatina, pe care le vindeca bine.

Acest remediu se poate folosi în doua feluri: se ia 1-3 grame (în gură, se lasa să se topeasca 1-2 minute înainte de a se inghiti) sau, când apar ulcere la extremităţi – mâini şi picioare – se ia o cârpa curată de in care a fost expusă mai înainte la soare şi se pune praful acesta cu cârpa de in pe bubă şi aceasta va distruge buba. În astfel de cazuri este bine să se ia şi în gura – depinde de natura omului – 1-3 grame.

Acest praf are şi puterea de a-l întări pe un muribund şi câteodată, dacă nu este împotriva ordinei Mele, chiar să îl facă complet sănătos, indiferent de ce boală sau ce medicamente chimice care nu aduc vindecarea l-au adus pe patul de moarte.

Cenuşă de lemn de prun împotriva la carii

Iisus : « Luaţi lemn de prun cu scoarţă cu tot şi faceti-l cenuşă. Cel mai bine acest lucru ar putea fi făcut cu ajutorul unei lupe puternice şi cu bucaţele subţiri din acest lemn. Această cenuşă sa fie expusă la soare încă 5-8 zile într-un vas închis la culoare (negru sau violet închis) care este mai bun decât unul deschis la culoare.

După ce această cenuşă a fost preparată aşa ea trebuie păstrată ca şi celelalte remedii în sticluţe închise bine ca sa nu intre aer, din sticla de culoare violetă închis şi la un loc uscat.

Când cineva are dinţii mâncaţi (de carii) să ia 5-8 grame pe o periuţă moale pe care mai înainte a înmuiat-o într-o ţuica de prune. Cu cenuşa şi cu periuţa asta el să-şi frece bine dinţii 3 zile la rând şi anume dimineaţa şi seara şi cariile se vor opri şi la urmă dintele se va însănătoşi complet.”

Cenuşă din salvie cu ulei eteric de salvie pentru carii

“Şi din salvie se poate face o astfel de cenuşă, numai că ea nu se foloseşte cu ţuica de prune ci un alcool (ţuică) de strugure de 40 grade amestecat cu ceva ulei eteric de salvie. La 44 ml de alcool se pun 8-10 picături de ulei eteric de salvie care se amestecă bine şi se pune într-o sticlă bine închisă timp 5-8 zile la soare. După acest timp sticluţa se vopseşte violet sau se înveleşte cu o hârtie închisă şi se păstrează la loc uscat.”

Boabe de ienupăr. Un leac impotraiva la boli contagioase,
coleră, ciumă şi tuberculoză

Iisus: “Adunaţi fructele proaspete de ienupar atunci când acestea încep să devină albastre şi îndepartaţi acele de pe ele. Luaţi o pânza albastră pe care o întindeţi cel mai bine pe o masă de lemn veche la soare, într-un loc uscat. Pe aceasta pânză împrăştiaţi fructele de ienupar aşa încât să nu se acopere una pe alta. Dacă soarele nu mai este aşa de puternic (că e toamnă) atunci se poate întări puterea lui prin punerea unui paravan alb lânga masă, ceea ce se poate realiza cu ajutorul la o pânză alba de in. Seara se prinde pânza de in albastră de cele patru colţuri şi se pune împreuna cu fructele într-un borcan mare de sticla (mare, de murături) în care au loc toate. Borcanul se astupă cât se poate de bine în timpul nopţii (ca să nu între aer deloc). Ienuparul se expune la soare până ce s-a făcut ca piperul, cu pielea rânceda. După asta fructele pot fi pastrate în acelaşi borcan, dar fără pânza de in şi care trebuie să fie închis bine de tot (ca să nu între aer) şi păstrat la un loc uscat (şi rece). Aceste fructe se pot pastra aşa ani întregi. Când bate vreo molimă să se mănânce dimineaţa 3-7 de astfel de fructe şi să se ia una care se face praf şi cu care se afumă camera şi hainele cu care se iese afară – şi oricât de rea ar fi molima aceasta, ea nu îl va atinge de loc pe acela care foloseşte acest leac după îndrumarile date, cu credinta şi încredere în Mine, atunci când el ţine dieta şi nu se dă la Venus ( adică nu are contact sexual, care slăbeste organsmul) şi nu face excese alimentare.

Astfel de fructe se pot pune într-o ceaşcă cu apă de izvor şi fierte la un foc moderat. Băut, acest ceai îl va vindeca chiar şi pe cineva care este bolnav de coleră.

Fiert în vin acest remediu vindecă şi ciuma, dacă aceasta molimă nu a ajuns în stadiul final. Astfel de ceai din ienupar vindecă şi odemele (adunare de apă în ţesuturi) ca nici un altfel de leac, însă în acest caz este mai bun făcut cu apă decât cu vin (adică ceai)”

Un remediu universal la toate bolile, în special pt. ciuma şi febra galbenă :
Rădăcina de rabarb (rubarb) şi de ginseng .

„Voi cunoaşteti din copilărie o rădăcină şi asta este rădăcina de rabarb asiatic (nu cel care este comestibil). În rabarbul veritabil se află o putere de vindecare foarte mare, chiar şi când el se foloseşte crud – când se ia ca praf sau bucăţi şi se mestecă în gura. Forţa de vindecare creşte însă cu mult dacă el se prepară în modul urmator: se ia o masură din aceasta rădăcina şi se pulverizează, însă nu prea fin şi acest praf se pune la soare într-un vas de sticlă violetă iar noaptea se acoperă cu o blană de miel negru, care ziua a fost expusă cu lâna la soare.

Lâna însă nu are voie să atingă praful. Cel mai bine este atunci când se taie din blana de miel o bucată pătrată la fel de mare ca şi vasul care se acopera cu ea şi aceasta blană se lipeşte pe o bucată de lemn de aceeasi mărime (cu pielea pe lemn şi blana de pe cealalta parte către afară). Când blana are lâna prea lungă atunci ea se poate tăia cu foarfeca şi după aceea se poate curăţa bine cu o perie. Când soarele este puternic ajung 8-10 zile, atunci când ele este însă mai slab, atunci timpul de expunere trebuie dublat.

…

Când acest praf a fost tratat aşa, el se poate păstra ca şi remediile anterioare ( în sticle violete bine închise). Bine este atunci când vasul de sticla este înfăşurat în aceeaşi blana de miel cu care s-a acoperit mai înainte vasul în timpul noptii. Aşa aveţi un medicament principal care aduce vindecarea sigură la aproape toate bolile, dacă boala nu a ajuns înca la ultimul stadiu, atunci când se ia dimineaţa şi seara câte 7-10 grame din acest praf.

Atunci când acest praf 7-10 grame ( o linguriţă rasă are cam 2 grame) – se ia din vreme, el va aduce vindecare deplină în cazul când bate ciuma neagră sau febra galbenă, însă dacă se ia prea târziu, ceea ce se poate întâmpla uşor la astfel de boli care bântuie foarte repede – atunci acest remediu nu va avea afect.

Pentru acel caz o să vă arăt o alta rădăcină care creşte în Asia pe munţii mari. Aceasta rădăcina creşte şi în văi, are însă atunci o culoare galbuie şi nu este la fel de puternica ca şi cea albă. Numele ei este Jaisung, cateodata şi jensing – - ginseng – şi ea se prepară la fel ca şi rabarbul, numai că trebuie luată într-o doză de cinci ori mai mică decât rabarbul. (adică în loc de 7-10 grame câte 1,6 grame asta este cam trei sferturi pâna la o linguriţă rasă)

Intr-o doză mai mare, ginsengul vindeca, ca nici un alt remediu, ciuma neagra şi febra galbenă chiar şi în al treilea stadiu. La ciuma neagră trebuie menţionat că camerele bolnavilor trebuie afumate cu fructe de ienupar uscate şi cu corn ras de ţap. Când această molima bântuie este folositor să se pună 1 sau doi ţapi (vii) în camera bolnavului.

…

Aveţi acum remediile promise pentru doua din cele mai mortale boli de pe acest pâmant.

Efectul rădăcinei de rabarbar şi ginseng este recomandată şi la revitalizarea nervilor slăbi sau chiar uscaţi şi la toate bolile care sunt sau par molipsitoare sau se trag dintr-o molimă contagioasă. Rădăcina de ginseng americană care este de cinci ori mai slabă îşi face şi ea efectul dacă este luată în doză mai mare. Ea se gaseşte în America, în sud şi în nord, cea din sud fiind mai bună decât cea din nord.”

(.. au fost omise în traducerea asta 1-2 remedii mai complicate de făcut)

Praf de castane salbatice
(pentru leucemie, dureri la menstruaţie, boli de sânge şi de splină)

Reţetă primita de la Domnul de catre Gottfried Mayerhofer în 1870.

Iisus : “După ce ati primiţi mai multe remedii prin robul meu (Jakob Lorber) în 1851, o să va mai dau unul nou şi anume:

Luaţi castane sălbatice când acestea cad de la sine din copac, aruncaţi coaja groasă dar şi cea maronie (se decojesc cu cuţitul), le tăiaţi în bucaţele mici (cam jumatate de boabe de mazăre) şi le uscaţi la soare timp de 2-3 săptămâni în vase de sticla violetă. După aceea ele se pulverizează şi se pastrează în vase de sticla violetă. Acest remediu, folosit ca ceai se face în modul urmator: se pune o lingura de praf de castane în apă fierbinte, se lasa câteva minute, se strecoară şi se bea. Acest remediu foloseşte în special la bolile de sânge ale sexului femeiesc, când menstruaţia este prea puternică şi bogată. Acest ceai reglează secreţiile din nou. De asemenea acest remediu este bun ca remediu simpatetic, când cineva are dureri de cap care provin de la nervi şi nu de la adunarea de sănge în creier.”

Castene întregi împotriva durerilor de cap

“Castanele purtate – trei la numar – câteva zile în buzunar împreună cu încrederea în binecuvântarea Mea – vor diminua durerea de cap şi în ziua a treia o va face să dispară. Pentru a vă arăta efectul castanei trebuie să va fac atenţi la coaja ei: o vedeţi plină de ţepi. Aceşti ţepi sunt de fapt conducători electrici şi castana se poate privi ca o sticlă electrică care este însărcinată cu electricitate prin aceşti ţepi.

Deoarece bolile de sânge provin în mare parte din nefuncţionarea cuptorului electric din trupul omenesc – splina – atunci acest praf câştigat din castane este singurul mijloc de a face curentul electric din corpul omenesc să circule din nou aşa cum trebuie”…

“Prin expunerea la soare se elimină din castane specificile mai grosolane care au fost absorbite din pâmânt şi rămân atunci numai părţile necesare care sunt încărcate cu electricitate. Acest ceai se poate folosi şi la bolile de splină cu mare folos. Aveţi aici deci încă un remediu pentru omenirea în suferinţă. Folositi-l cu gândul la Mine şi binecuvântarea Mea nu va lipsi !”

Preţuri şi adrese de obtinut anumite plante şi lactoză

Radacina de rabarb (“Asiatischer Rhabarber” pe germană) costa la farmacie in Germania

100g cca. 7 Euro, 250 g, cca. 12 Euro.
250 grame ajung deci pentru mai multe de 26 de doze.
Ginsengul e mult mai scump, costa 200-300 Euro / Kg.

Praf pur de lactoză pentru a fi însorit (“Milchzucker”) costă la drogherie în Germania (DM Drogerie, Müller Drogerie) cam 3 Euro pentru 500 gramme, deci cam 7 Euro pe kilogram.

La farmacie în Germania se găsesc si globule de zahăr (neînsorite!) (“Reine Zuckerglobuli”, “Groesse 5”) cu
40 Euro / Kg. Aceste globule sunt deci din zahăr şi nu din lactoza.

Globule din lactoză (lactoza = “Milchzucker”) pură nu se mai pot găsi, globulele actuale de lactoză având conservanţi, gră sime şi alte murdării înauntru. Este mai bine să se cumpere globulele de zahăr.

Adrese pentru procurarea de remedii heliopatice în Germania

Firma Vitaswing
Neuhauserweg 28

D-88709 Hagnau a. Bodensee
Tel./Fax 0049-7532/9809

info@vitaswing.com
www.vitaswing.de

Firma.. PELEKANOS

www.sonnenheilmittel.net
info@sonnenheilmittel.net

Tel. 0049-8639-707573

In Romania se poate vorbi Bernhard Luger (lânga Arad) care are un forumul în internet şi care face astfel de remedii:

http://pb1.forenshop.net/cgi-bin/forenserver/foren/F_0685/cutecast.pl

O alternativă mai simplă şi mai ieftină pentru însorirea remediilor

Din cauza că aceste vase de sticla violetă care între timp se pot cumpara (www.miron.ch sau www.rosa-heinz.de) sunt destul de scumpe (12 euro) şi mici, se pot cumpăra farfurioare de sticlă transparentă un pic adânci (12-14,5 cm diametru şi 2 cm adâncime) sau de diametru mai mare care se pot vopsi violet închis pe dinafară.

Pentru păstrarea pe timpul noptii şi după ce remediile sunt gata, se pot folosi borcane de sticlă transparenta care au fost vopsite violet închis pe dinafară împreuna cu un capac care se vopseşte violet închis pe dinăuntru. Bernhard Luger din Arad folosete cu succes în loc de globule de zahăr sau globule lactoză praf pur de lactoză. Acesta este mai ieftin şi se găseşte la orice drogherie în Germania cu 4-6 Euro / kg. Acest praf are după experienţa lui îndelungata un efect şi mai mare decât globulele, datorită suprafaţei mai mare a prafului decât a globulelor în care se înmagazinează astfel mai mulţi fotoni soplari. Cu cât mai mici sunt globulele cu atât mai mare este suprafaţa lor în totalitate. Suprafaţa tuturor celulelor din corpul uman are aproximativ 100.000 km pătraţi în timp ce suprafaţa pielii are numai câţva metri pătraţi !

Bernhard însoreşte de câtva timp încoace numai praf de lactoză şi pentru a putea face asta a făcut un fel de tava de 1 metru pătrat din geam de sticlă cu o ramă de lemn slefuită plan. Rama estre necesară pentru a putea pune tăvile noaptea una peste alta ca să fie etanşe. Geamul este vopsit pe dinafară cu vopsea violetă închis. Se pot folosi pentru acest scop ferestrele de lemn vechi care în general se arunca la gunoi.

Măsurători ale energiei solare din zahărul însorit făcute cu aparate speciale de firma Miron, au arătat că praful făcut de Bernhard era mai puternic decât cel făcut de firma Miron în sticle speciale şi scumpe pe insula Cipru unde exista de fapt mai mult soare. Diferenţa mare vine, asa cum spune şi Iisus, probabil şi din faptul ca Bernhard nu vinde aceste remedii ci numai le dăruieşte.

Cu ajutorul la 2-3 ferestre vechi sau nişte bucăţi de geam pe ar căror margine se lipeşte o margine de stiropor sau de lemn şi ceva vopsea violetă (culoarea violetă se poate face din culoarea rosie şie albastră!) se poate face în două luni de soare vara cel puţin 1 kg de praf de lactoză cu care se pot vindeca câteva sute de oameni !!! Iata ce simplu este.

Poze

Poze de la insorirea globulelor de lactoză în Arad pe geamuri de sticla vopsite violet

Globule de zahăr în vas violet de 12 cm

Planta arnica

Petale de mac în ulei de masline în sticle de lapte la soare-

Adrese şi linkuri :

Leacuri de la Dumnezeu prin Hildegard von Bingen precum si cărţie lui Lorber pe româneşte:

http://home.arcor.de/leacuri/

Un forum de discuţie în internet a lui Berhard Luger care vorbeste şi româneşte se află la http://pb1.forenshop.net/cgi-bin/forenserver/foren/F_0685/cutecast.pl?forum=1

Fabricanţi al acestor remedii heliopatice (în limba germană):