Articole
cu privire la alegerea remediului potrivit.
Cum se alege remediul potrivit
Sortarea
remediilor în remedii calde şi reci
Lista
de simptome – Anghina, dureri in gat
Lista
de simptome – Dureri de dinti
Lista
de simptome – Dureri de urechi
Lista de simptome - Dureri de mijloc
Lista
de simptome – Afectiuni in timpul sarcinii
Alegerea
remediului dupa modalitati
Tratarea
bolilor acute dupa cauza care le-a creeat
Frig, caldura,
schimbari de vreme, umezeala, tristete, lovituri sentimentale
Afectiuni in
timpul calatoriilor
Probleme cu
stomacul si intestinul
Ca urmare a
intoxicarii cu metale otravitoare, chimice, etc.
Ca urmare la
antibiotice si cortizon sau alte medicamente
MODALITATI,
ALTERNANTE, CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE..
HOMEOPATIE
SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII.
Remedii
adresate efectelor iatrogene (operatiilor şi tratamentelor cu
medicamentelor)
MINI-REPERTORIU
AL IATROGENIILOR
Psihismul
unor remedii cu polaritate ano-rectală
REMEDII
FRECVENT INDICATE IN „RAUL DE TRANSPORT”
HOMEOPATIA ŞI
BOLILE APARATULUI DIGESTIV
REMEDII
FRECVENT INDICATE IN „RAUL DE TRANSPORT”
REMEDII
FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA)
HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM)
Alegerea
remediilor pentru probleme pshice la copii
HOMEOPATIA SI
PROBLEMATICA TERAPEUTICA A
NEVROZELOR
Cele mai importante simptome pentru alegerea remediului potrivit din cateva
sute de remedii sunt simptomele psihice.
De ex. teama, nelinistea, frica de hoti, teama de moarte, plangacios, nu-i
place consolarea, etc.
În al doilea rand factori sunt
cei mai imprortanti pentru alegerea remediului sunt cei de mai jos în ordine
enumerarii
-
starile climatice în care apar dureri sau anumite simptome (frig,
caldura, aer uscat, aer umed, la aer liber, în camera, la dormit, inainte de
ploaie, etc)
- poftele de mancare şi baut ale
pacientului (pofta de acrituri, mananca excesiv sare, nu are pofta de mancare)
- aversiunile de mancare şi bautura.
- comportamente, anomalii şi
pofte foarte ciudate (febra fara sete, pacient în general friguros care în
cazul bolii moare de caldura, etc., copil care manaca varul de pe pereti, etc.)
- cauza care a creeat boala daca este cunoscuta (haine ude, par ud, curent de
aer)
- orele la care se agraveaza sau
se amelioreaza anumite simptome
- felul în care pacientul isi amelioreaza durerile (la apasare, comprese calde
sau reci, cand se plimba, cand sta intins, etc.)
Simptomele normale ca “ durere de
burta”, “diaree” sau “constipatie” nu ajuta mai deloc la alegerea remediului
potrivit pentru ca aceste simptome generale sunt prezente la foarte multe
remedii.
Simptome ca “ vomitat dupa baut
de apa rece” şi “sete mare de apa rece”
insa este o indicatie foarte pretioasa caci ea se potriveste numai la
1-2 remedii.
Facuta din lucrarile Dr.
Kent de catre Dr. Gibbson.
Agravarea simptomelor la
frig sau caldura reprezinta, dupa simptomele psihice, un factor important la
alegerea remediului potrivit. Exista remedii „calde“ şi „reci“. Din lista
de mai jos se poate vedea care remediu este potrivit simptomelor dacă la o
anumita afectiune exista remedii multiple care s-ar potrivi.
REMEDII AGRAVATE DE FRIG
Abrot., Acet-ac., Acon., Agar., Agn., Alumen,
Alum., Al-ph., Alum-sil., Am-c., Apoc., Arg-m., ARS., Ars-s-fl.,
Asar., Aur., Aur-ars., Aur-sulph., Bad., BAR-C., Bar-m.,
Bell., Benz-ac., Borax., Brom., Cadm., Calc-ars., CAL-C., Calc-fl.,
CALC-P
REMEDII AGRAVATE DE
CALDURA
Aesc-h., All-c., Aloe, Ambra., APIS, ARG-NIT., Asaf., Aur-iod., Aur-m., Bar-iod.,
Bry., Calad., Calc-iod., Calc-sul., Cocc-cacti., Comoc., Crocus.,
Dros., Fer-iod., FLUOR-AC., Grat.,
REMEDII SENZITIVE LA
ABMELE EXTREME DE TEMPERATURA
MERC., Ip., Nat-carb., Cinnabar.
Ant-cr., agravat şi la caldura şi la
frig şi ameliorat şi la frig
(MERC este agravat la rece la boli cronice şi in cazuri acute la caldura).
Remediu:
Aconit (Acon.), Allium cepa (All-c),
Arsenicum album (Ars.), Belladonna (Bell.), Bryonia (Bry.), Carbo vegetabilis (Carb-v.),
Dulcamara (Dulc), Euphrasia
(Euphr.), Ferrum phosphoricum (Ferr-p.), Gelsemium (Gels.),
Agravare:
Dupa masa: Nux-v.
la aer liber: Phos., Puls., Sulf.
la aer rece: Dulc.
când se raceste
pacientul: Nux-v.
la vorbit: Acon.
Aer de zapada: Puls., Rhus-t.
camera calda: All-c, Carb-v., Nux-v., Phos.
Ameliorare:
miscare: Dulc, Phos., Rhus-t.
aer cald de munte,
(foen):
la aer liber: Acon., All-c, Bry., Nux-v., Phos., Puls.
la mers: Dulc, Phos., Puls., Rhus-t.
camera calda: Ars., Dulc.
Senzatii
şi felul racelii:
Nas care curge: Acon.,
All-c., Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc.,
Euphr., Gels.,
Nat-m., Nux-v., Puls., Rhus-t.,
SU., Sulf.
Curge numai dintr-o
Nasul curge
numai la/ se agraveaza la:
la
aer liber: Ars., Dulc, Euphr., Puls., Sulf.
camera calda : All-c, Nux-v., Puls.
vreme
cu vant: Euphr.
Timpul:
ziua: Carb-v., Euphr., Nux-v.
dimineata: Acon., Carb-v., Euphr., Nux-v., Puls., Sulf.
Dimineata, dupa ridicare
în picioare: Nux-v.
Dimineata, în pat: Carb-v.
dupa-amiaza: Sulf.
seara: All-c, Carb-v., Puls., Sulf.
violent: Ars., Bry., Carb-v., Lyc, Sil.
nas infundat: Acon., All-c., Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc.,
Nas infundat, se agraveaza la:
aer liber: Nux-v.,
camera calda: Ars., Puls., Sulf.,
Timpul:
dimineata: Carb-v., Nat-m., Nux-v., Sil.
seara: Carb-v., Euphr., Nux-v., Puls., Sulf.
noaptea: Euphr., Nux-v.
Alterneaza cu nas care
curge: Ars., Bell., Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf.
Fata intinsa: Ars.,
Bell., Lyc, Nat-m.
Nas infundat
Dimineata: Bell.,
Seara: Carb-v., Euphr., Kali-bi., Lyc, Puls.
Noaptea: Ars., Lyc, Nux-v., Sil.
Schimba narile: Nux-v.,
in timpul somnului: Ars., Lyc,
in camera calda: Carb-v., Puls., Sulf.
la radacina nasului: Ars., Kali-bi., Lyc.
Simptome
şi stari insotitoare
cu febra: Acon., All-c, Ars., Bell., Bry., Gels.,
cu friguri: Acon., Ars., Bry., Nux-v., Puls., Sil., Sulf.
cu lipsa de gust:
fata fierbinte: Nux-v.
cu foame marita: All-c,
cu tuse: Acon., All-c, Ars.,
Bell., Bry., Carb-v.,
Euphr.,
Ferr-p., Gels.,
Phos., Rhus-t., Sil., Sulf.
cu
inflamatia laringelui : Acon.,
Ars., Bry., Carb-v., Dulc,
Nat.-m., Phos., Puls., Sulf.
cu dureri de cap: Acon.,
All-c, Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc,
Ferr-p., Gels.,
Cauzele care au provocat (raceala)
dupa raceala sau dupa
incalzit: Ars., Carb-v., Puls., Sil.
dupa dezgolirea capului:
dupa frizer sau
spalatul capului: Bell., Nux-v., Puls.
de la curent rece şi uscat: Acon.
de la umezeala rece
: Rhus-t.
de la udat de haine: Dulc.
Remediu:
Bryonia (Bry.), Causticum (Caust.),
Cina (Cina), Dulcamara (Dulc.), Euphrasia(Euphr.),Gelsemium(Gels.),
Agravare:
respiratie adanca: Bry., Cina, Dulc, Euphr.,
Phos.,
Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov.
miscare: Bry., Cina, Ip., Kali-c, Nux-v., Phos.
dezgolire:
dezvelirea palmelor:
mancare: Bry.,Caust., Euphr.,
Phos.,
Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
la aer liber Bry., Cina,
Rumx., Sulf.
la mers in aer liber Cina, Ip., Nux-v., Phos., Rhus-t., Sulf.
la mers: Cina,
la bauturi reci:
la bauturi calde: Phos.
când corpul se raceste: Bry., Caust., Dulc,
Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf.,
Tub-bov.
maini sau palme reci
stat intins: Bry., Caust., Dulc,
Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
intins, seara: Bry.,
Kali-c, Nux-v., Puls., Rumx., Sulf.
intins, noaptea: Dulc, Kali-c, Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
intins, pe spate: Nux-v., Phos., Rhus-t.
intins, pe o parte: Bry., Kali-c, Phos., Puls., Sulf.
inrtins, pe partea stanga: Bry., Ip., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
intins, pe partea dreapta: Cina, Ip., Kali-c,
Phos., Tub-bov.
aer umed: Dulc, Rhus-t., Sulf.
aer rece: Bry., Caust., Cina, Dulc,
Nux-v., Phos., Rhus-t., Rumx.,
Sulf.
aer uscat:
vorbit: Bry.,
Caust., Cina, Dulc, Euphr.,
Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf.,
Tub-bov.
vorbit tare: Phos., Tub-bov.
sezut: Euphr., Kali-c, Phos., Puls., Rhus-t.
stat in picioare: Euphr., Sulf.
baut: Bry.,
vant: Euphr.,
Ameliorare:
miscare: Dulc, Euphr., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t.,
Sulf., Tub-bov.
mancare: Euphr.
la aer liber: Bry., Dulc, Nux-v., Puls., Sulf.
la bauturi reci: Caust., Euphr., Ip., Kali-c, Sulf.
la bauturi calde: Bry., Nux-v., Rhus-t.
|
|
Stat intins: Bry., Euphr., Sulf.
Intins pe spate: Bry.
Baut: Bry., Caust., Euphr., Kali-c.
Senzatia
şi felul racelii:
latratoare: Dulc,
epuizanta: Caust.,
Ip., Kali-c, Nux-v.,
Phos., Puls.,
Rhus-t.,
Rumx., Sulf., Tub-bov.
scuturatoare: Bry., Caust., Dulc, Ip., Kali-c., Nux-v., Phos.,
Puls.,
Rhus-t., Sulf.
fulg in gat: Cina, Sulf.
corp strain la marul
lui adam:
Are parca boabe
im
laringe: Rumx.
tare: Caust., Cina, Kali-c, Nux-v., Phos., Puls.,
Rhus-t.
Tuseste scurt: Bry., Caust., Cina, Dulc, Gels.,
Kali-c,
Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf.,Tub-bov.
raguseala: Caust.,
Cina, Dulc, Gels.,
Rhus-t., Rumx.
Gol
pe dinauntru: Bry.,
Caust., Cina, Euphr.,
Phos.,
Tub-bov.
Caile resp,
in : Caust., Gels., Kali-c, Nux-v., Phos., Sulf.
Impuls de tuse in piept: Phos., Puls., Rhus-t.
Impuls de tuse in gaura gatului: Rumx.
Impuls de tuse inmarul lui adam: Bry., Caust., Cina., Euphr., Gels.,
Kali-c,
Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx.,
Sulf.
Impuls de tuse, in plex: Bry.,
cu crampe: Bry., Caust.,
Dulc, Gels.,
Nux-v.,
Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
scurta: Bry., Caust., Cina, Dulc,
Nux-v.,
Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf.
lejer: Bry., Cina, Dulc,
Sulf.
fluieratoare:
gafaitoare: Bry., Caust., Cina,
Puls., Rumx.,
Sulf.
Ca şi cum gatul ar fi iritat
de la fum de grasime ranceda:
Senzatie de
fum de sulf: Bry., Ip., Puls.
praf:
uscata: Bry., Caust., Cina, Dulc, Euphr., Gels.,
Ip., Kali-c,
Nux-v., Phos., Puls.,
Rhus-t.,
Rumx., Sulf., Tub-bov.
Stramtorarea,
pieptului: Ip.,Sulf.
Stramtorarea,
laringelui: Gels.,
Simptome insotitoare:
arsura in piept: Caust., Euphr.
arsura la laringe: Caust., Phos.
tusea se termina cu
stranutat: Bry.,
cu stranutat: Bry., Cina,
Cauza:
frig- vânt rece:
udatura: Dulc., Rhus-t., Sulf.
Remediu:
Aconit (Acon.), Arsenicum album
(Ars.), Barium carbonicum (Bar-c), Belladonna (Bell.), Bromium (Brom.), Bryonia (Bry.),
Agravare:
atingere: Bell., Brom., Bry., Ign., Lach., Phyt.
miscare: Bell.,
Merc.
inspiratie:
la bauturi reci: Ars., Lyc. Merc-c.
la bauturi calde: Lach., Lyc, Merc-j-f., Phyt.
aer rece: Bell.,
raceala: Ars.,
la intorsul capului: Bell., Brom., Bry.,
la aplecatul capului
catre fata: Brom., Phyt.
la stat intins: Bell.,
Lach.
curent de aer:
când îşi drege vocea: Bell., Lach.
dupa somn: Lach., Merc-j-r.
când inghite: Acon.,
Ars., Bar-c, Bell., Brom., Bry.,
Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c, Merc-j-f.,
Merc-j-r., Nux-v., Phyt.
la baut: Bell., Ign., Lach., Lyc, Merc-c.
la mancat: Bar-c, Bry.,
la inghitit in gol: Ars., Bar-c, Bell., Bry.,
Merc-c, Mcrc-j-f., Merc-j-r.,
Nux-v.
dupa inghitit: Bry., Nux-v.
când nu inghite: Ign., Lach., Nux-v.
la caldura: Lach., Merc, Phyt.
la caldura patului: Merc.
la caldura camerei: Bry.
Ameliorare:
mancare: Acon., Lach.
Bauturi reci: Lach., Lyc,
Merc-j-f., Phyt.
Bauturi calde: Ars.,
dupa inghitit: Bell., Ign., Lach., Merc.
la baut: Bry., Ign.
la caldura: Ars.,
Durerea
se intinde catre:
glandele din maxilar: Merc.
laringe: Lach.
stomac: Lach.
ureche: Bell., Bry.,
Nux-v., Phyt.
ureche, dupa inghitit: Brom., Lach., Merc, Nux-v., Phyt.
Senzatia
şi felul durerii din gat:
ca o samanta de mar Merc,
Phyt.
durere
arzatoare: Acon., Ars.,
Bar-c, Bell.,
Merc,
Merc-c, Merc-j-f., Merc-j-r., Nux-v., Phyt.
mancare inrautatester: Lyc.
mai
rau de la bauturi reci:
Ars.,
Bauturi
calde,
mai bine: Ars.,
la bautul lor Ars., Bar-c,
la inghitit in gol: Bar-c, Merc-j-f., Merc-j-r.
Apasatoare: Bar-c, Bell., Bry., Ign., Lach., Lyc, Merc,
Merc-c, Merc-j-r., Nux-v.
la inghitit: Bar-c, Nux-v.
de parca rup: Ars.
ca pe piele vie: Acon., Ars., Bell., Bry.,
Lyc, Merc, Merc-c, Nux-v.,
Phyt.
la inspirat de aer rece: Nux-v.
la inghitit: Bar-c, Bry.,
Taietoare: Merc-c.
Ca o teapa in gat:
la inghitit:
Apetitul la raceli -
Lista de simptome
Intepatoare: Acon., Ars., Bar-c, Bell., Brom., Bry.,
Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c,
Merc-j-r.,
Nux-v.
Respiratie adanca:
Inghititul agraveaza: Bar-c, Bell., Bry.,
Intepatoare, când nu
inghite e mai rau: Ign.
Intepatoate-arzatoare: Acon., Bell., Merc.
inghititul agraveazat: Merc.
Ca o rana: Acon., Ars., Bell., Brom., Ign., Lach., Lyc,
Merc, Merc-c, Merc-j-f., Merc-j-r.,
Nux-v., Phyt.
stanga: Lach., Merc-j-r.
dreapta: Ars., Bell., Lyc, Merc, Merc-j-f., Phyt.
Tragatoare: Merc-c
Mancare
şi bautura:
Apetit la:
Mere: Sulf.
lucruri amare, bauturi: Nat-m.
Bere inchisa la culoare: Kali-bi.
Pâine şi unt: Ign., Merc.
Gheata: Merc-c.
Inghetata: Phos., Tub-bov.
Racoritoare: Ars., Phos., Puls., Tub-bov.
Otet: Ars.,
Peste: Nat-m., Phos.
Carne: Tub-bov.
Supe, ciorbe,
mancaruri lichide: Bell., Bry.,
Calc-ars., Sulf.
Mirodenii in mancare:
Steakuri, mancare
buna la gust, pizza: Tub-bov.
Bauturi fierbinti: Tub-bov.
Miere: Tub-bov.
Cafea: Nat-m.,
Nux-v.
Cacao: Nux-v., Tub-bov.
Bauturi
reci: Acon., Ars., Bry., Caust., Cina, Duic, Echi.,
Kali-bi., Kali-s., Lyc, Merc, Phos.,
Puls.,
Rhus-t., Tub-bov.
reci gheata: Merc-c, Phos., Puls., Tub-bov.
mancare: Kali-s., Merc-c, Phos.
Cartofi: Tub-bov.
Branza: Ign.
Limonade: Bell., Puls
Lapte: Ars., Rhus-t.
Lapte
rece: Phos., Tub-bov.
Fructe: Ars., Lach., Tub-bov.
Citrice: Tub-bov.
Cruditati: Sulf.
Saraturi: Carb-v., Nat-m., Phos., Sulf., Tub-bov.
Acrituri: Ars., Ferr-p.,
Supe: Calc-ars.
Rosii: Tub-bov.
Bauturi calde: Ars., Bell., Bry., Lyc, Sulf.
chiar atunci
când îi este cald: Sulf.
Mancare calda: Ars., Lyc.
Supe: Bry.,
Calc-ars.
Ceapa cruda: All-c.
Culoarea limbii:
palida: Ars., Ip., Merc, Nat-m., Phos.
albastra: Ars.
maron: Ars., Bry., Carb-v.,
Merc-j-f..
Nux-v., Phyt., Rhus-t.
galbuie: Carb-v., Merc-j-f.
varf şi margini rosii
Lyc,
Rhus-t.
Galbena: Ars., Bry., Carb-v.,
Lach.,Lyc, Merc, Merc-c,
Merc-j-f., Merc-j-r.,
Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf.
Sub limba: Ars., Kali-bi., Kali-s., Merc, Merc-j-f.,Nux-v.
gri: Phyt.
puternic: Merc-j-f.
murdar: Ars., Lach., Merc, Merc-c, Merc-j-f.
alb Ars., Bell., Gels., Kali-bi., Merc-c, Rhus-t.
alba, gros: Acon., Ars., Gels.
partea guri de
sub limba alba: Rhus-t.
Rosie: Acon., Ars., Bell., Bry., Gels., Kali-bi., Lyc,
Merc, Merc-c, Nux-v., Phos.,
Rhus-t., Sulf., Tub-bov.
rosie ca focul: Bell., Phyt.
cu pete: Merc.
lucioasa: Kali-bi., Lach., Phos.
in mijloc: Kali-bi., Phos., Rhus-t., Sulf.
o dunga pe
mijloc: Ars.,
Bell., Caust., Kali-bi., Merc-c, Phos., Tub-bov.
varful: Ars., Lach., Lyc, Merc-j-f., Phyt., Rhus-t.,
Sulf.
varful ca un
triunghi: Rhus-t.
Alba: prezenta
la toate remediile, de aceea nu este ceva specific
ca şi vopsita: Ars.
palid: Acon., Ars., Phos.
cu pete rosii ca niste
insule: Nt-m.
branzoasa: Merc-j-f.
laptoasa:
murdar: Rhus-t.
argintiu: Ars.
in mijlocul limbii: Bell., Bry., Gels., Phos., Sulf.
pe margini: Caust., Kali-s.
intr-o parte: Rhus-t.
Simptome
şi stari insotitoare la dureri de cap, modalitati pentru toate starile de
raceala
Agravare:
la sculat dupa ce a
Ars.,
Bell., Bry., Dulc,
stat intins: Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf.
Sfortarea ochilor: Bell., Gels.,
Kali-s., Lyc, Nat-m.,
Phos.,
Rhus-t., Sil., Sulf., Tub-bov.
Dupa masa: Ars.,
Bry., Carb-v., Ferr-p., Gels., Kali-s.,
Lyc, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t.,
Sil., Sulf.
La aer liber: Bell.,
Bry., Euphr.,
La mers: Acon.,
Ars., Bell., Bry.,
Carb-v., Ferr-p.,
Lyc, Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf.
la mers in
aer liber: Acon., Bell., Bry., Dulc,
Nux-v., Puls., Rhus-t., Sulf.
la
citit: Bry., Carb-v., Lyc, Nat-m., Nux-v., Sil., Sulf.,Tub-bov.
la aer rece: Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc,
Nat-m., Nux-v., Phos. ,Puls., Rhus-t., Sil., Sulf.
Ameliorare:
la ridicat dupa stat intins: Ars.,
Bell., Carb-v., Gels.,
Phos., Puls., Rhus-t.
inchisul ochilor: Acon., Bell., Bry., Nat-m., Nux-v., Rhus-t., Sil., Sulf.
dupa masa: Gels.,
Kali-bi., Lyc, Phos., Rhus-t.
la aer liber: Acon.,
All-c, Ars., Bell., Carb-v., Dulc, Kali-s.,
Lyc, Nat-m., Phos., Puls., Sulf.
la mers: Gels.,
Lyc., Nat-m., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf.
la mers la aer liber: Ars., Lyc.,Nat.-m., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf.
arsita: Ars., Bell.,
Bry., Euphr., Ferr-p.,
Gels.,
Kali.-s., Lyc, Nux-v., Phos., Puls. Rhus-t.,
Sil., Sulf.
aer rece: Ars.,
la comprese fierbinti: Ars., Bry., Gels., Sil.
la comprese reci: Acon.,
Ars., Bell., Bry.,
Ferr-p., Nat-m.,
Phos., Puls., Sulf.
Remediu:
Aconit (Acon.), Belladonna (Bell.),
Causticum (Caust.), Colocynthis
(Coloc), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Spigelia (Spig.)
Agravare:
aplicari reci: Mag-p.
atingere: Bell., Caust., Coloc, Mag-p
miscare: Acon., Bell., Coloc, Spig.
pressiune: Mag-p., Spig.
scuturare: Bell.,
Spig.
dupa masa: Mag-p., Spig.
la mers: Mag-p.
la galagie: Acon., Bell., Spig.
atunci când corpul
devine rece: Mag-p.
lumina: Bell.,
Spig.
stat intins Bell.,
Spig.
stat intins, noaptea: Mag-p.
stat intins pe partea
bolnava: Spig.
aer rece: Mag-p.,
Spig.
aer umed: Spig.
curent de aer rece: Bell., Mag-p.
gura deschisa: Mag-p.
dupa-amiaza pana la
miezul noptiit: Spig.
Noaptea: Acon.,
Caust., Coloc., Mag-p., Spig.
Noaptea, in mod regulat
ziua fără dureri: Mag-p.
la inghitit: Bell.
la stat in picoare: Spig.
la iesit afara mare: Spig.
la baut Mag-p.
la vânt rece: Mag-p.
Ameliorare:
aplicatii calde: Coloc, Mag-p.
aplicatii calde sau recit: Spig.
la miscare inceata: Coloc.
afara: Coloc.
apasare: Bell., Coloc, Mag-p., Spig.
apasare puternica: Bell., Coloc, Spig.
mancare: Spig.
mers: Coloc.
bauturi fierbinti: Mag-p.
caldura şi apasare: Mag-p.
cap invelit: Spig.
stat intins:
stat intins şi linistit in
pat: Spig.
odihna: Coloc, Spig.
somn: Mag-p:
stat drept pe scaun:
stat in picoare: Mag-p.
caldura: Bell., Mag-p.
Cauza:
a racit: Mag-p.,
Spig.
transpiratie suprimata: Acon.
baie in apa Mag-p.
stat in apa: Mag-p.
vânt rece, clima aspra: Acon., Caust., Mag-p.
Simptome
insotitoare
Inainte de atac:
caldura la fata sau la frunte: Coloc.
palpitatii: Spig.
mancarime şi friguri: Acon.
In
timpul atacului:
frica: Acon.
frica, in piept Spig.
ochi, orbeste: Coloc.
ochi, senzatie fierbinte
in jurul ochilor: Spig.
ochi, parca ar cadea
afara la aplecat: Coloc.
ochi, plini cu sange: Bell., Spig.
ochi, se simt mari: Coloc, Spig.
teama de o boala lunga
şi dureroasa: Mag-p.
sensibil la atingere: Bell.,
Spig.
nu poate să stea in pat: Mag-p., Spig.
congestie de
sange in cap: Bell.
vazuit dublu: Coloc.
fără
sete: Caust.
voma: Spig.
enervat: Spig.
epuizat, usor: Mag-p.
nu poate manca: Bell., Caust.
febra inalta: Mag-p.
friguri: Caust., Mag-|
trebuie să mearga prin
camera: Coloc.
fata, palida: Spig.
fata, cu pete: Bell.
fata, fierbinte: Acon., Bell.
fata, ca intepat de albine: Mag-p.
maini fierbinti: Bell.
palpitatii: Spig.
imposibil de mestecat: Bell.
ca şi cum maxilarul ar fi rupt:
Spig.
umflarea maxilarului: Caust.
tensiune in maxilar: Caust.
senzatie de pareza: Caust.
nu suporta lumina Bell., Mag-p., Spig.
senzatie ca-i bate aerul in
ureche (dreapta.): Caust.
Greu
să deschida dura: Caust.
Muschi
tari la locul cu durerea: Caust.
Sangerari din nas: Spig.
furnicaturi in membre: Mag-p.
Chin: Acon.
Se rostogoleste şi striga: Acon., Spig.
Fără somn: Mag-p.,
Spig.
Umflarea obrajilor: Coloc.
Saliva multa: Spig.
Ceafa intepenita: Bell.
Senzatie de amorteala: Acon.
Teama de moarte: Acon.
Lacrimat: Coloc, Spig.
Rau: Coloc, Spig.
Neliniste: Acon., Coloc, Spig.
Obraji rosii inchis: Spig.
Tras in obraj: Caust.
Nevoie de caldura: Mag-p.
Plangacios: Mag-p.
Senzatie de sugrumare: Coloc.
Tremuratul membrelor: Spig.
Tresarirea pleoapelor: Bell.
Tresarirea pleoapelor
de jos: Bell., Coloc.
Tresarirea colturilor guriil: Mag-p.
Muschii
ochilor se inchid: Spig.
Maxilarul se inchide: Mag-p.
Dureri
şi senzatii:
Cu tipaturi
Care face să strige: Acon., Mag-p., Spig.
ca intepaturi de albina: Mag-p.
ca fulgere: Caust., Mag-p.
ca un burghiu: Caust., Coloc, Mag-p.
alearga: Bell., Spig.
apasatoare: Acon.,Coloc.
furnciaturi: Acon.
gen crampe: Coloc, Mag-p.
furnicaturi: Acon.
intepaturi in maxilar: Caust.
Lanzerend: Mag-p.
ca ace fierbinti: Spig.
zfacnitoate: Acon., Bell.
ca un glonte: Caust., Coloc. Mag-p., Spig.
intepatoare: Spig.
ca o rupture: Bell., Caust., Coloc, Mag-p., Spig.
ascutite: Acon., Mag-p., Spig.
ca un glonte: Acon., Bell., Coloc, Mag-p., Spig.
taietoare: Coloc, Mag-p.
intepatoare: Acon., Coloc.
intepatoare-arzatoare: Spig.
care loveste: Spig.
distrugatoare: Mag-p.
se plimba: Acon., Coloc, Mag-p.
trag: Acon., Caust.
strang: Coloc, Mag-p.
pisca: Coloc, Mag-p.
Inceput:
apar şi dispar subit: Bell., Spig.
bruste: Coloc.
cresc incet Acon.
dimineata, cresc ziua şi
dispar seara: Spig..
Remediu:
Arsenicum album (Ars.), Belladonna
(Bell.), Chamomilla (Cham.), Coffea cruda (Coff.), Derris pinnata (Der.), Mercurius solubilis
(Merc), Mercu-rius jodatus flavus (Merc-j-f.), Nux vomica (Nux-v.), Plantago
major (Plant.), Pulsatilla (Puls.), Rhus toxicodendron (Rhus-t.)
Agravare:
respiratie adanca: Nux-v.
atingere: Ars., Bell., Coff., Merc,
Nux-v., Plant., Puls., Rhus-t.
atingerea de la mancare: Bell.
atingere de la limba: Merc, Rhus-t.
in pat Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls.,
Rhus-t.
la miscare: Merc, Rhus-t.
bere: Nux-v., Rhus-t.
de la firimituri de painie: Nux-v.
de la gandit: Nux-v.
de la presiune: Cham.
de la enervare: Bell., Cham., Coff.
de la mancare Merc, Puls.
dupa masa: Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v., Puls., Rhus-t.
de la vreme umeda: Merc, Rhus-t.
de la mers: Nux-v.
mers la aer liber: Cham., Nux-v.
de la efort cerebral: Bell.,
Nux-v.
de la galagie: Coff.
frig: Ars., Merc, Plant., Puls.,
Rhus-t.
bauturi reci: Ars., Merc, Plant., Puls.,
Rhus-t.
mancaruri reci: Merc, Nux-v., Rhus-t.
mestecat: Ars., Bell,
Cham., Coff., Merc,
Nux-v., Puls., Rhus-t.
citita: Nux-v.
stat intins: Ars., Bell., Cham., Merc,
Nux-v., Puls, Rhus-t.
imediat dupa stat intins: Bell., Puls.
stat intins, pe partea cu
durerea: Ars., Nux-v., Puls.
stat intins, pa partea
fără durere: Cham.,
Puls.
aer rece: Bell., Cham., Merc, Nux-v., Plant.,
Puls., Rhus-t.
de la deschisul gurii: Nux-v.,
Puls.
fumat: Cham., Merc, Nux-v.
vorbit: Ars., Cham., Nux-v.
suptul dintilor: Bell.,
Nux-v.
la adormit: Ars., Merc.
dupa adormit: Bell, Nux-v.
somn, se scoala din cauza
durerilor: Ars.
sezut: Merc, Puls., Rhus-t.
baut: Cham.
bauturi calde: Cham., Coff., Merc, Puls., Rhus-t.
mancaruri calde: Bell., Cham., Nux-v., Puls.
mancari calde şi fierbinti: Coff.
Aplicatii de caldura: Coff., Puls.
caldura patului: Bell., Cham., Merc., Puls.
caldura camerei: Cham., Merc, Nux-v., Puls.
spalat: Cham., Merc, Nux-v., Rhus-t.
spalat cu apa rece: Cham., Merc, Nux-v., Puls.
vin: Nux-v.
vânt, aspru: Puls., Rhus-t.
stransul, inclestatul
dintilor: Ars., Bell., Merc, Nux-v., Puls.,
Rhus-t.
Ameliorare:
din pat la stat fund: Ars., Merc, Rhus-t.
ridicat in picioare din
stat pe scaun : Nux-v.
atingere: Nux-v.
miscare: Puls,
Rhus-t.
sangerarea gingiilor: Bell.
presiune, apasare: Ars., Bell., Merc-j-f., Puls., Rhus-t.
presiune cu mana rece: Rhus-t.
dezgolirea corpului: Puls.
la masa: Bell., Cham., Coff.
dupa masa: Rhus-t.
la mers Puls., Rhus-t.
la mers in aer liber: Nux-v., Puls., Rhus-t.
frig: Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v., Puls.
Bauturi reci: Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v., Puls., Rhus-t.
Stat intins: Nux-v.
stat intins pe partea cu durerea: Puls.
stat intins pe partea fără
durere: Nux-v.
aer rece: Nux-v., Puls.
fumat: Merc.
frecarea obrajilor: Merc.
acrituri: Puls.
somn: Merc, Nux-v., Puls.
scobit in dinti: Bell.
Bauturi calde: Ars., Nux-v., Puls., Rhus-t.
Aplicatii de caldura: Ars., Merc, Nux-v., Puls, Rhus-t.
caldura patului: Nux-v.
invelirea capului: Nux-v.
caldura camerei: Ars., Nux-v.
spalat cu apa rece: Cham., Puls.
inlcestarea dintilor: Ars., Bell., Coff., Puls., Rhus-t.
Simptome insotitoare:
cu teama: Coff.
dureri
de burta (rana in
spatele buricului) : Merc-j-f.
cu friguri: Puls., Rhus-t.
la dinti sanatosi: Ars., Bell., Chanr, Coff.,
Nux-v., Plant., Rhus-t.
la dinti care se clatina: Der.
la dinti cu plombe: Merc-j-f.
cu umflarea obrazului: Ars., Bell., Merc, Nux-v., Puls.
cu salivare: Bell., Cham., Merc, Plant.
cu dorinta de a inclesta dintii: Merc-j-f.
Cauza:
Suparare: Cham., Rhus-t.
Lucrat in umezeala: Ars., Rhus-t.
cafea: Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls.,
Rhus-t.
Ceai de musetel: Puls.
curent de aer: Bell., Cham.
udat: Bell., Rhus-t.
pus de plombe dentare: Merc, Merc-j-f., Nux-v.
transpiratie suprimata: Cham.
scobit in dinti: Puls.
ceai: Coff.
manie, suparare: Cham., Nux-v.
Dureri
şi senzatii:
de parca s-ar rupe ceva: Bell.
ca un burghiu: Bell., Nux-v., Plant.
arzatoare: Ars., Cham., Merc,
Nux-v., Puls., Rhus-t.
apasatoare Cham., Merc, Nux-v., Rhus-t.
apasatoare, prea apropiati
unii de altii: Bell.,
Cham., Coff., Nux-v., Puls.
apasatoare, catre afara: Bell., Puls.
apasatoare, catre interior: Rhus-t.
ca un burghiu care
strapunge tot: Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls.,
Rhus-t.
de parca ar mnanca: Cham., Puls.
de parca sapa: Bell., Cham., Nux-v., Plant., Puls.
de parca ar fi scosi dintii: Bell., Nux-v., Puls., Rhus-t.
cu batai: Ars.
de parca ar roade: Cham., Nux-v., Puls., Rhus-t.
apar şi dispar brusc: Bell.
zvacnitoare: Ars., Bell., Cham., Coff., Merc,
Puls.,
Rhus-t.
de parca ar
rupe: Ars., Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v.,
Puls., Rhus-t.
impingatoare: Ars., Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v.,
Puls., Rhus-t.
taietoare: Bell.
intepatoare: Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v.,
Puls., Rhus-t.
plimbatoare: Nux-v.,
Puls.
de parca ar zdrobi o rana: Ars., Bell., Cham., Merc,
Nux-v.,
Plant.,
Puls., Rhus-t.
care
trage: Bell., Cham., Merc., Merc-j-f., Nux-
v., Puls., Rhus-t.
care trage şi apasa: Ars.
tresaritoare: Ars., Bell., Cham., Coff., Merc,
Nux-v., Puls.
senzatie de parca dintii
ar fi inlcestati: Merc-j-f.
Remediu:
Aconitum napellus (Acon.), Belladonna
(Bell.), Chamomilla (Cham.),
Dulcamara (Dulc),
Agravare:
la er liber: Acon.
la cascat: Acon.,
la galagie: Bell.
aplicari de rece:
mestecat: Bell.,
aer rece: Dulc,
curent de aer: Dulc,
suflatul nasului:
caldura, caldura patului: Puls.
caldura camerei: Puls.
Ameliorare:
la aer liber: Puls.
aplicatii de rece: Puls.
invelitul capului: Cham., Dulc,
Simptome insotitoare :
raceala: Dulc.,
Puls.
raceala capului (sinusita): Bell., Puls.
dureri in fata: Bell.
dureri de gat: Puls.
rau: Dulc.
dispozitie de plans: Puls.
Cauza:
aer umed: Dulc.
vânt rece: Acon., Bell., Dulc,
Remediu:
Arnica (Arn.), Arsenicum album
(Ars.), Belladonna (Bell.), Bryonia
(Bry.), Chamomilla (Cham.),
Colocynthis (Coloc.), Kalium bichromicum (Kali-bi.),
Lachesis (Lach.), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Rhus toxicodendron (Rhus-t.),
Ruta graveolens (Ruta)
Agravare:
la dezvelire: Mag-p.
Seara: Bry.,Coloc.
la ridicare din stat in fund: Cham., Coloc., Lach.,
Rhus-t., Ruta
atingere: Bell.,
Coloc, Kali-bi., Lach.,
Mag-p.
in pat: Rhus-t., Ruta
caldura patului: Coloc.
Miscare: Bry., Coloc, Mag-p.
Miscare, la inceput de: Rhus-t., Ruta
Miscare, permanenta: Coloc.
Apasare: Coloc, Kali-bi.
Zdruncinare: Bell.
La mers: Lach.
Frig: Coloc, Mag-p.
aplicatii de rece: Ruta
Stat intins
im pat: Kali-bi., Ruta
stat intins: Coloc, Ruta
Aer rece: Mag-p.
dupa miezul noptii: Ars., Rhus-t.
Dimineata: Ars., Kali-bi.
Dupa-amiaza: Bell., Bry.
Noaptea: Ars., Bell, Cham., Coloc, Lach..
Rhus-t., Ruta
Frecat: Coloc.
Odihna: Rhus-t., Ruta
somn: Lach.
sezut: Bell, Bry., Coloc, Kali-bi., Lach..
Ruta
Stat in picioare: Kali-bi.
urcatul şi coboratul
scarilor: Ruta
suprasolicitare: Rhus-t.
schimbare de vreme: Kali-bi.
Vreme umeda: Rhus-t., Ruta
Vreme fierbinte: Kali-bi.
Vreme rece: Rhus-t., Ruta
Ameliorare:
Solicitare fizica: Rhus-t.
la targerea piciorului catre
burta: Coloc.
la atarnarea piciorului: Bell.
In pat: Cham., Kali-bi.
la rostogolirea permanenta
in pat: Cham.
Miscare: Coloc., Kali-bi., Rhus-t., Ruta
Apasare: Ars., Coloc, Mag-p., Rhus-t.
La mers: Bell., Kali-bi., Rhus-t., Ruta
aplicatii: Bry.
indoirea genunchilor: Ars., Kali-bi.
stat intins in pat: Lach.
stat intinsa pe partea cu
durerea: Bry.,
Coloc.
stat intins linistit: Bry.
Noaptea: Coloc.
frecat: Arn. (heftig), Coloc, Rhus-t.
Odihna: Bry., Coloc.
Stat in picioare: Bell.
ziua: Mag-p.
aplicatii de caldura: Rhus-t.
Simptome insotitoare:
Inainte de atac:
Sinusita: Kali-bi.
Dureri la mijloc: Rhus-t.
In timpul atacului:
senzatie de furnici : Coloc.
sensibil la atingeret: Bell.,
Coloc., Mag-p
patul se simte tare: Arn.
ard talpile: Ars.
sete: Coloc.
piciorul din stanga amorteste: Coloc.
piciooarele se misca mereu: Bell.
ca şi cum ar fi rupte oasele: Ruta
fata palida, cazuta: Ars.
dureri in jurul inimii: Rhus-t.
palpitatii: Lach.
îi este frica de aer rece: Mag-p.
nervositate: Lach., Rhus-t.
chin: Ars.
irascibil şi sensibil: Cham.
fără somn: Rhus-t., Ruta
transpiratie: Coloc.
greutate in picioare: Bry.
intepenirea genunchiului: Coloc.
senzatie de amorteala: Coloc, Rhus-t.
neliniste: Arn.,
Ars., Bell., Bry.,
Mag-p.,
Rhus-t., Ruta
Urina, groasa: Rhus-t.
tresariri ale muschilor: Rhus-t.
Limba aspra, cu depuneri
galbene sau albe: Coloc.
Muschii se
restrang cu
crampe: Mag-p.
Muschi care
se restrang,
Dureri in pliul
genuchiului: Coloc, Ruta
Dureri
şi senzatii:
mers de furnici: Arn., Coloc., Rhus-t.
de durata: Coloc.
ca un fulger: Mag-p., Rhus-t.
ca un burghiu: Coloc.
arzatoare: Ars., Coloc. Lach., Rhus-t., Ruta
apasatoare: Arn.
ca şi cum ar fi amortit: Coloc.
extreme: Lach., Mag-p.
violente: Coloc, Rhus-t.
ca un fier de calcat incins: Lach.
ca şi cum spatele ar fi gol pe
dianuntru, cu carii: Bell.
pulsatoare: Coloc.
ca dat in clocot: Ars.
cu crampe: Bell., Cham., Coloc.
paralizante: Arn.
ca o lance: Rhus-t.
ca şi cum ar roade ceva: Bell.
apar şi dispar brusc: Bell., Kali-bi., Mag-p.
ca un glonte care strapunge: Lach.
a ceva ascutit care intra: Bry.
de parca ar rupe: Arn., Ars., Bell., Cham., Coloc,
Lach., Rhus-t.
ca un glonte: Ars.,
Bell., Bry., Coloc, Lach., Mag-
p., Rhus-t., Ruta
care lovesc: Coloc.
taietoare: Bell.
slabiciune: Lach.
tensiune: Bell., Cham.
intepatoare: Coloc.
senzatie de amorteala: Coloc, Rhus-t.
nesuportabile: Lach.
plimbatoare: Kali-bi., Lach., Mag-p.
rana: Arn., Bell., Lach.
care trag: Arn., Ars., Cham., Coloc, Rhus-t.
cresc incet: Rhus.-t.
strang : Coloc.
Cauza:
suparare: Coloc.
haine umede: Kali-bi.
locuinta umeda: Ars., Rhus-t.
suprasolicitare: Rhus-t.
rana, lovitura: Ars., Ruta
Remediu:
Aconit (Acon.), Arsenicum album
(Ars.), Belladonna (Bell.), Berberis vulgaris (Berb.), Chamomilla (Cham.), Chelidonium
(Chel.), Coffea cruda (Coff.),
Colocynthis (Coloc), Ipecacuanha (Ip.), Lycopodium (Lyc), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Nux
vomica (Nux-v.), Opium (Op.), Tabacum
(Tab.)
Colica
cu imbalonare:
Agravare, cauza şi
simptome insotitoare:
dupa suparare: Coloc.
in pat: Nux-v.
miscare: Ip., Mag-p., Nux-v
aplecare: Nux-v.
Inghetata, dupa: Ars., Ip.
in timpul mese: Nux-v.
dupa masa: Bell., Coloc. Lyc.
dupa ce au fost suprimati: Nux-v.
cefea: Cham., Nux-v.
suparare: Coloc.
stat intr-o parte: Coloc.
dupa fructe: Coloc.
cu rau: Ip., Nux-v.
la constipatie: Op.
la urinat: Cham.
Ameliorare:
stat pe burta: Coloc.
aplecat catre spate: Bell.,Nux-v.
aplecat catre fata: Acon., Coloc, Mag-p.
dupa iesirea de gaze: Acon., Coloc, Lyc.
presiune: Coloc, Mag-p.
cafea: Coloc.
caldura: Ars., Coloc, Mag-p.
Colica
la vezica biliara:
Agravare,
Cauza, Dureri şi senzatii, simptome
insotitoare:
Suparare (Manie): Cham.
ca un atac: Bell., Chel.
atingere: Lyc,Nux-v.
apasare: Bell.,Berb.
zdruncinare: Bell.
satul dupa masa: Lyc.
dupa efort cerebral: Nux-v.
de la bauturi reci: Chel.
dupa suparare: Lyc.
gol in plexul solar: Cham.
la stat intins pe partea
dreapta: Bell.,
Lyc.
cu senzatie de rau: Ip.
Ameliorare:
mancare: Chel.
bauturi fierbinti: Chel.
Colica
la rinichi:
Agravare, cauza, senzatie
şi simptome insotitoare:
in valuri
de atac: Bell.
radiaza in toate partile: Berb.
la miscare: Berb., Nux-v.
la aplecat: Berb.
la zdruncitanatura: Bell.,
Berb.
la stat
intins: Berb.,
Coloc, Nux-v.
sezut: Berb.
la urinat: Berb.
Ameliorare:
la stat pe spate: Nux-v.
la stat in picioare: Berb.
dupa urinat:
Lyc.
Durerea
se intinde catre:
burta: Berb., Nux-v.
vezica urinara: Acon., Bell., Berb., Lyc, Tab.
testicule: Nux-v.
sold: Berb.,
Lyc, Nux-v.
coapsa: Nux-v.
gamba: Berb.
Simptome insotitoare:
sudoare rece: Tab.
temperatura usor ridicata: Acon.
cu senzatie
de rau: Tab.
Simptome
care pot apare la orice tip de colica
Fata rosie: Bell., Op.
Fata rosie alternanta cu
cea palida: Cham.
Tipa de
durere: Acon., Ars., Bell., Cham., Coff.,
Coloc, Op.
Plange de durere: Coff.
Frica de
moarte, crede ca
i-a sunat ceasul: Acon.,
Coff.
(vezi şi raul in timpul
sarcinii)
Remediu:
Antimonium
crudum (Ant-c), Argentum nitricum (Arg-n.), Bryonia alba
(Bry.), Chamomilla (Cham.), China (Chin.), Ipecacuanha (Ip.), Lycopo-
dium (Lyc), Mentha piperita (Menth.),
Nux vomica (Nux-v.), Pulsatilla
(Puls.)
Cauza:
Suparare: Cham., Ip.
Scoici: Bry.
Pâine prea proaspata: Bry., Puls.
Gheata: Arg-n., Ars., Puls.
Grasime: Puls.
Fasole, linte: Bry.
Fructe: Ars., Bry.
Varza murata: Bry.
Acrituri: Ant-c.
Dulciuri: Arg-n., Ip., Nux-v.
Vin: Ant-c, Nux-v.
Remediu:
Aconit (Acon.), Angustura vera
(Ang.), Argentum nitricum (Arg-n.), Arsenicum
album (Ars.), Asarum (Asar.), Bi-yonia (Bry.), Carbo vegetabi-lis (Carb-v.), Causticum (Caust.), Chamornilla
(Cham.), China (Chin.), Colchicum (Colch.), Ignatia (Ign.), Ipecacuanha (Ip.),
Lacticum aeidum (Lac-ac), Magnesium
carbonicum (Mag-c), Natrium muriaticum (Nat-mur.), Nux vomica (Nux-v.), Pulsatilla (Puls.), Phosphor (Phos.), Sepia (Sep.), Silicea (Si!.), Sulfur (Sulf.), Tuberculinum
bovinum (Tub-bov.)
Apetit,
sete, pofte, repulsii:
Pierderea apetitului: Ars. Bry., Chin., Ign., Nat-m., Nux-v, Puls.,
Sep., SiL, Sulf.
Marirea
apetitului: Ang., Bry., Chin.,
Lac-ac, Nat-m., Nux-v.,
Puls., Phos.,Sil.,Tub-bov.
Foame
fără apetit: Ars., Bry., Chin., Nat-m., Nux-v., Phos.,
Sil., Sulf.,
Tub-bov.
fara sete sau cu sete
miscorata: Ars., Puls., Sep.
sete
marita:
Acon., Ars., Bry., Cham., Chin., Colch., Lac-ac,
Nat-m., Nux-v., Sil., Sulf.
Sete, insa cu repulsie
de bauta: Ang., Nat-m., Nux-v.
Repulsie catre:
bauturi alcoolice: Ars., Ign., Nux-v., Sil.
bere: Bry., Cham., Chin., Nat-m., Nux-v., Phos.,
Sep., Sulf.
paine: Chin.,
Ign., Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos.,
Puls.,
Sep., Sulf.
pâine integrala: Nat-m., Nux-v., Puls., Sulf.
supa: Acon. (cupa de carne), Ars., Cham.
unt şi mancare grasa: Ang., Ars., Bry., Carb-v., Chin., Mag-c,
Nat-m.,
Phos., Puls., Sep., Sulf.
oua: Colch., Puls., Sulf.
miros de oua: Colch.
mancare solida: Ang.
peste: Colch., Nat-m., Phos., Sulf.
carne: Ang., Ars.,
Bry., Carb-v., Caust., Cham.,
Chin., Ign., Mag-c, Nat-m., Nux-v.,
Phos.,
Puls., Sep.,
Sil., Sulf., Tub-bov.
grasa: Phos.
de porc: Ang., Puls.
legume: Mag-c.
cereale (si Muesli): Ars., Phos.
Cafea: Acon., Bry., Carb-v., Cham., Nat-m., Nux-v.,
Phos.,
Tub-bov.
miros de cafea: Tub-bov.
fainoase: Ars., Phos.
lapte: Bry., Carb-v., Ign., Mag-c, Nux-v., Phos.,
Puls., Sep., Sil., Sulf.
fructe: Ars., Chin., Ign., Puls.
budinca: Ars., Phos.
mancare sarata: Bry., Carb-v., Nat-m., Sep., SU., Sulf.
acrituri: Ign., Nux-v., Sulf.
supe: Ars., Cham.
dulciuri: Ars., Caust., Phos., Sulf.
ceauri: Phos.
apa: Bry., Caust., Chin., Nat-m., Nux-v., Puls.
rece: Bry., Caust., Chin., Nat-m., Nux-v.
vin: Ign., Nat-m., Sulf.
Pofta de :
bauturi
alcoolice: Acon., Ars., Bry.,
Chin., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf., Tub-bov.
mere: Sulf.
bere: Acon., Ars., Bry., Caust., Chin., Nat-m.,
Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf.
bauturi şi mancaruri
amare: Acon. (bauturi), Nat-m.
Paine: Ars., Ign., Mag-c, Nat-m., Puls., Sil.
cu unt: Ign. Mag-c, Puls.
secara-: Ars., Ign.
Inghetata: Phos., Tub-bov.
racoritoare: Ars., Caust., Chin., Phos., Puls., Tub-bov.
otet: Ars., Sep., Sulf.
grasime: Ars., Nux-v., Sulf., Tub-bov.
peste: Nat-m., Phos.
carne: Mag-c, Nat-m., Nux-v., Sulf., Tub-bov.
afumata: Caust., Tub-bov.
de porc: Nux-v.,
Tub-bov.
mancare lichida: Ang. Bry., Sulf.
prajituri şi cozonaci: Chin., Tub-bov.
legume: Ars., Cham., Mag-c.
mancaruri cu
mirodenii: Chin., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf., Tub-
bov.
miere de albine: Tub-bov.
cafea: Ang., Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Cham.,
Chin., Nat-m., Nux-v., Sep., Sulf.
mancare rece: Nat-m., Phos., Puls., Sil.
cartofi: Tub-bov.
branza/cascaval: Ign., Puls.
lape: Ars., Bry., Mag-c, Nat-m., Puls., Tub-bov.
lapte, rece: Phos., Tub-bov.
cald: Bry.
fructe: Ars., Chin., Ign., Mag-c, Nat-m., Puls., Tub-bov.
acre: Ars., Chin., Ign.
picant: Ars.,Arg-n.
saraturi: Carb-v.,Caust.,Nat-m.,Phos.,Surf.,Tub-bov.
varza acra: Cham.
acrituri: Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Cham., Chin.,
Ign.,
Mag-c., Nat-m., Phos., Puls., Sep., Sulf.
bauturi: Bry., Cham., Mag-c.
sunca: Tub-bov.
ciocolata: Nat-m., Tub-bov.
mustar: Ars.,Colch.
dulciuri: Arg-n., Ars., Bry.,Carb-v.,Chin., lp.,Nat-m., j
Nux-v., Sep., Sulf., Tub-bov.
dulce-sarat: Arg-n., Carb-v., Nat-m., Phos., Sulf.
sulce-acru: Bry., Carb-v., Sep., Sulf., Tub-bov.
rosii: Tub-bov.
mancaruri calde: Ang., Ars., Sil.
vin: Acon., Ars., Bry., Chin., Cholch., Nat-m.,
Phos.,
Puls., Sep., Sulf.
vin rosu: Sulf.
Tub-bov.
struguri: Tub-bov.
Aciditate: Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Caust., Cham.,
Chin., Colch., Ign., Lac-ac, Mag-c,
Nat-m., Nux-v.,
Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf.
dupa
masa de seara: Caust., Puls.
bere: Phos.
mancare: Chin., Lac-ac, Nat-m., Nux-v., Sep., Sil.
mancare grasa: Nux-v., Phos.
lapte: Chin.
pranz: Acon., Lac-ac., Sulf.
acritura: Nux-v.
vin: Bry.
Rau:
Dimineata:
Acon., Bry.,
Carb-v,.Caust,.Cham., Lac-ac.,
Nat-m.,
Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf.,
Tub-bov.
in pat:
Nux-v.
la trezit: Asar., Lac-ac.
la sculat,
mai rau
dupa-amiaza: Ang., Lac-ac, Mag-c, Nat-m., Nux-v.,
Sep.
Caust., Chin., Mag-c, Phos., Sil.
Seara: Asar.,
Bry., Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos.,
Puls.,
Sep., Sil., Sulf.
care tine mult timp: Arg-n., Ars., Carb-v., Lac-ac., Nat-m.,
Nux-v.,
Phos., Sil.
dupa suparare: Cham., Ign., Ip., Nat-m., Phos.
ragaiala amelioreaza: Caust., Phos.
dupa bere: Bry.,
Nux-v.
conicacul face bine: Ars.
la presiune pe burta: Asar. Tub-bov.
presiune pe stomac: Ars., Sulf.
la miros de oua: Colch.
de la
inghetata: Ars., Ip., Puls.
inainte de masa: Ars., Carb-v., Caust., Nux-v., Sulf.
in timpul mesei: Carb-v., Caust., Mag-c, Nux-v., Phos., Puls.,
Sil.
dupa masa mai rau: Acon., Arg-n.,
Ars., Bry., Carb-v., Caust.,
Cham., Chin., Colch., Ign., Ip.,
Lac-ac,
Mag-c, Nat-m., Nux-v.,
Phos., Puls., Sep.,
Sil., Sulf.
dupa masa
mai bine: Acon., Arg-n., Bry., Cham., Lac-ac, Phos.,
Sep.
dupa peste: Nat-m.
de la miros de peste: Colch.
dupa carne: Caust.
de la miros de carne: Colch.
dupa carne de
porc: Ip., Puls.
aer liber, mai rau: Acon.
Ang., Ars.
mai bine: Carb-v., Phos., Puls
inainte de micul dejun: Arg-n., Sep., Tub-bov.
dupa micul
dejun
mai rau: Cham., Lac-ac.
de la
mirosuri: Colch., Sep.
dupa cafea: Caust., Cham., Nat-m.
de la miros de cafea: Arg-n.,
Tub-bov.
dupa suparare: Puls.
dupa lapte: Puls.
pranz, inainte de: Varb-v.,
Nux-v.
in timpul: Bry., Colch., Nux-v.
dupa mai rau: Arg-n., Ars., Colch., Nat-m., Nux-v., Phos.
dupa fructe: Ip.
ca un lesin: Ang., Arg-n., Cham., Nat-m., Nux-v., Sulf.
brusc: Sulf.
acriturile amelioreaza: Arg-n.
dupa mancare grea: Ip., Puls., Sep.
cu salivare : Ip., Nux-v., Puls.
la privirea mancarii: Colch, SU.,
Sulf.
la gandul mancarii: Ars., Bry., Chin., Colch., Mag-c, Sep., Sulf.
la mirosul mancarii: Ars., Colch., Ip., Sep.
dupa supa: Acon., Carb-v.
dupa dulciuri: Arg-n., Ip.
vin: Bry., Phos.
Sudoare
Sudoare ziua si
noapte, transpira usor la cea mai mica miscare sau efort. Slabiciune mare, de
cele mai multe ori palid, fata cazuta, cu cercuri inchise la ochi;
sensibilitate extraordinara la atingere. China D 2-6.
— sudoare impreuna cu
slabiciune mare, durere de spate permanenta si inrautatire catre ora 3
dimineata. Kalium carbonicum D 15-30.
— Sudoare noaptea
epuizanta cu slabiciunea mare la boala cailor repsiratorii. Expectoratie
puternica cu durere interioara intre umeri. Secret gros, verde, cu gust sarat. Kalium
jodatum D 12.
— Sudoare puternica
si lunga cu slabiciune mare in piept si slabiciune generala. Pacientul este lipsit de curaj, tendinta la
plans. Durerile cresc si dispar lent. Secretul are gust dulce. Stannum D
6-30-200.
— Suodare ziua si
noaptea cu simptomul caracteristic: transpiratia incepe de indata ce adoarme
sau inchide ochii Conium D 6-30.
—
Transpiratie puternica la cap, in special la copiii cu capul mare si craniul
neinchis. De asemena remediu potrivit la toti cei care transpira numai in
anumite locuri (talpi, etc) cand pielea este rece si sudoarea este acra, in special
la picioare. Calcium carbonicum D
4-15-30.
—
Transpiratii de lunga durata fara imbunatatirea bolii, simptomele pot
dimpotriva sa se agraveze cu transpiratia. Agravare noaptea, de la caldura, in
sepcial de la caldura patului. Mercurius solubilis D 4-12.
— Bolnavul transpira
zi si nopate fara ameliorarea bolii. Simptomul caracteristic: Foarte sensibil
la atingere, la durer si la aer rece.
— Sudoare rece, in
sepcial pe frunte, cu slabiciune mare, epuizare sau lesin, indiferent de boala,
atunci cand simptomele urmatoare sunt prezente:
pierdere rapida a puterii, epuizare completa, sudoare rece, respiratie
rece, intregul corp este rece, piele albastruie si rece, nas ascutit. Veratrum
album D 3-3-30
-- Transpiratii epuizante la pacienti anemici, palizi si slabiti la boli
infectioase in stadiul incepator. Congestie de sange in cap si febra. Ferrum
phosphoricum D 12.
—
Transpiratie indelungata, puternica, ca si cum ar fi facut baie, temperatura
inalta alteneaza cu cea joasa sau cu friguri, simptome septice, epuizare
adanca. Chininum arsenicosum D 2-3.
— Sudoare la partile neacoperite. Thuja D
6-12.
— Sudoare la partile acoperite. Belladonna
D 4-6.
— Sudoare numai pe o parte. Pulsatilla D 4-30.
—
Transpiratii indelungate, exagerate care nu se vindeca cu alte remedii. Acidum
sulfuricum D 3-6.
—
Transpiratii exagerate cu piele fierbinte si umeda. Remediu pentru febra si
nervi. Acidum phosphoricum D
3-4.
— Transpiratii
indelungate si exagerate dar de la care pacientul se simte mai bine : Arsenicum
album, Natrium muriaticum, Psorinum. Remediul potrivit se alege in functie
se simptomele caracteristice
Modalitatile sunt simptome caracteristice
care ajuta la alegerea remediului şi reprezinta situatiile în care
simptomele se agraveaza sau se amelioreaza.
Agravare la pranz dupa masa, dupa
sculat, dupa efort cerebral, la aer rece şi uscat. Nux vomica
Agravare dupa cea mai miga
ingurgitare de lichide sau mancare, la dureri de spate noaptea în pat şi
dimineata la sculare. Staphysagria
Agravare noaptea la caldura
patului cu transpiratie profunda care nu ajuta la ameliorarea simptomelor. Mercurius solubilis.
Agravare de la efort cerebral, nu
este capabil sa gandeasca sau sa lucreze cerebral, durerile de cap se agraveaza
la caldura soarelui sau apare slabiciune ca urmare a ei, în plus ameteli
şi senzatie de anesteziat. Natrium
carbonicum.
Senzatia ca fiecare respiratie ar
fi ultima . Apis
Schimbarea simptomelor: Pulsatilla, Ignatia, Nux moschata.
Lipsa totala de reactie şi
durere la boala grava: Opium
Tendinta de nepotolit de a
strange dintii şi de a musca tot ce intra în gura: Phytolacca
Mirosul de mancare face greata
mare pana la lesin. Orice boala este atunci cand acest simptom este accentuat
atunci Colchium este remediul
potrivit.
Agravare catre miezul noptii, în
special intre 1-3 dimineata, la stat intins pe partea bolnava, prin frig
şi umezeala. Dureri arzatoare. Ameliorare la aplicare de caldura şi
prin alimente şi bauturi calde. Arsenicum album.
Nu suporta absolut deloc mirosul
de tutun. Ignatia
Nu suporta sa fie atins sau
privit, este trist şi prost dispus.
În special cand sunt prezente
boli de stomac, rau şi vomitat. Antimonium
crudum.
Pofta mare de bauturi alcoolice,
se imbata cu mare placere dar dupa aceea se simte rau. Selenium
Inrautatire la presiune sau
strangere. Indiferent la orice organe
sau la orice boala, cand se simte durere la cea mai mica atingere sau presiune
sau cand nu suporta ca ceva sa fie strans, sugrumat sau senzatie de sugrumat la
gat sau în piep, atunci este un simptom important pentr Lachesis.
Agravare la aer cald, în camere
incalzite, în pat cald, seara. Ameliorare la aer liber, rece, proaspat. Pulsatilla.
Agravare la vreme umeda şi
furtunoasa, în special inainte de furtuna. Agravare la repaus şiameliorare
la miscare. Rhododendron.
Agravare la repaus şi la
inceputul miscarii, ameliorare dupa miscare mai multa. Rhus toxicodendron
Boli de orice cauza insa în
special cele reumatice care sunt pornite sau agravate de schimbare de vreme de
la cald la rece. Dulcamara.
Agravare de la miscare,
indiferent de boala. Cand pacientul se simte bine la repaus şi orice
miscare mica il face sa sufere, suferinta care se agraveaza cu cât mai mare
este miscarea. Atunci Bryonia est
eremediul potrivit. În plusla Bryonia se mai constata şi : ameliorare prin
presiune, pacientull vrea sa stea pe partea cu durere sau sa exercite presiune
asupra ei.
Agravare de la sperietura sau
cauza bolii fiind sperietura, cu efect imediat sau tardiv, cu teama şi
frica de la sperietura. Agravare de la aer rece şi uscat sau raceala de pe
urma lui atunci cand sunt prezente neliniste, teama. Aconitum
Camera calda face durerea de cap
sa creasca, patul cald durerea în fata. Glonoinum.
Agravare de la schimbarea de
vreme de la vreme uscata la vreme umeda. Astma şi gripa la stomac cu
imbalonare şi ragaieli sau diaree. Natrium
sulfuricum
Simptomele
incep pe partea dreapta şi se continua pe partea dreapta dupa care se
intorc pe stanga din nou. Piciorul drept devine rece; fracturi pe dreapta,
indiferent de boala, inflamatii la ovare, dureri de mijloc care incep din
dreapta şi se duc pe stanga: Lycopodium
Pofta
mare de dulciuri sau zahar, ragaieli şi galagie din intestine. Argentum nitricum
Frig:
Aconitum
(frig uscat, curent), Pulsatilla, Rhus tox.(umed), Belladonna,
Toamna:
Nux
vomica, Rhus toxicodendron, Dulcamara
Ceata: Colchicum, Rhus
toxicodendron
Schimbari
de vreme de la cald la rece: Dulcamara, Veratrum album
Furtuna,
vant: Rhus toxicodendron,
Dulcamara,
Curent
de aer: Aconitum,
Durere
sentimentala: Cocculus, Colocynthis, Gelsemium,
Ignatia, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla
Dor si durere de/dela iubit/a: Ignatia,
Lachesis
Furie/Suparare:
Aconitum, Apis, Arsenicum album,
Belladonna, Bryonia, Chamomilla, Cocculus,Colocynthis, Gelsemium,
Ignatia, Ipecacuanha, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla
Tristete:
Ignatia
Sperietura: Aconitum, Apis, Belladonna,
Gelsemium,
Umilire: Bryonia, Colocynthis,
Ignatia, Pulsatilla
Gelozie:
Apis, Lachesis, Nux
vomica, Pulsatilla
Examene, teze, teama de aparitie in public : Gelsemium
Fracturi
Vindecarea
se poate accelera cu ajutorul remediilor homeopate
In prima zi Arnica, a doua zi
Operatii:
Pentru
a evita complicatiile ce pot aparea se pot folosi urmatoarele:
Dupa
operatie se poate incepe imediat cu Arnica pentru vindecarea
ranilor.
Pentru
a ajuta la eliminarea anesteziei si a proteja ficatul inainte de operatie : Nux Vomica.
Pentru a elimina efectul narcozei la persoane cu nervii slabi : Phosphorus
La rau de la narcoza: Nux vomica,
Arsenicum album
Pentru a opri sangerarile :
Phosphorus, Millefolium
La
umflaturi puternice in jurul operatiei Symphytum
Pentru vindecarea si inchiderea taieturii de la operatie : Ledum sau Staphysagria (la taieturi
mari)
Emotii
inaintea calatoriei : Aconitum,
Gelsemium.
Zbor
cu avionul, teama de zbor
- Aconitum:
panica, claustrofobie, teama de a se prabusi
- Gelsemium: tremurat, frica
de aparitie in public, diaree inainte de calatorie
- Borax: probleme la
aterizare datorita miscarii catre inapoi
Profilaxia
la tromboza:
Arnica D4 oder D 6 : previne sangerarile
Dor
de casa : Capsicum
Rau
la mers cu masina :Cocculus
Arsenicum album:
extenuare, lipsa ded vlaga, senzatie de sufocat la vomitat, neliniste si chin
mare
Tabacum: alb ca ceara si fara vlaga. Transpiratie rece care se
amelioreaza la frig si rece
Pe
vapor
Tabacum: vomitat, lipsa de puterem sudoare rece, palid. Mai bine
cand e cu ochii inchisi
Cocculus: ameteli la
ridicatul capului, la miscare. Mmai bine cand sta intins si linistit
Zbor
cu avionul
Eupatorium perfoliatum: Jet lag, obosit din
cauza schimbarii orei, se simte ca si batut, totul doare
Nux vomica: senzatie ca de dupa betie
Cocculus: ameteli din cauza
lipsei de somn
Cu
bicicleta
Arnica: Dureri in muschi, suprasolicitare
Rhus toxicodendron: supralsolicitare cu neliniste noaptea.
Crema y galbenele pentru funduletul ranit (piele care se freaca si face
rani)
Constipatie: Nux vomica: la efort fara succes de a iesi afara
Diaree:
de
la alimente gresite, stricate: Arsenicum album.
De
la mancat prea mult: Nux vomica.
De
la mancare grasa : Pulsatilla.
De
la fructe de mare: Urtica urens (urzica):
la urticarie dupa aceea
De la bere: Kalium
bichromicum
De
la inghetata, baut rece: Arsenicum album, Pulsatilla,
Bryonia.
Rhus toxicodendron:
de la apa rece atunci cand corpul era fierbinte
De la fructe : Pulsatilla, China. Arsenicum album:
la fructe apoase, pepeni
De
la schimbare de hrana in tari exotice : Okoubaka: preventiv
D 3 bis D 6 1-2 pe zi
Schimbari de vreme, influenta vremii
Arsuri
de soare :
Belladonna : piele rosie si
fierbinte, cu friguri. Vrea caldura
Cantharis : basici ca de arsura de
gradul 1, senzatie mare de arsura
Arnica: se simte ca batut, teama de a fi atins
Rhus toxicodendron: basici, se simte ca batut
insa cu mare neliniste si sete
Insolatie:
Lachesis: fata rosu inchis,
frica, senzatie de sufocare, nu suporta soarele. Se da ca primul remediul
Aconitum: neliniste, se tavalaste
incoace si incolo
Belladonna: transpiratie, durei de cap
zvacnitoare
Apis: febra uscata, dureri ascutite de cap,
delir
Alergie
cauzata de soare (sau mai bine zis de la
cremele de protectie de soare)
Urtica urens:
pielea se simte ca urzicata
Apis: umflaturi apoase si rosi ca de la arsuri
de soare
Cantharis: basici mici si
arzatoare ca de la arsura de soare
Caldura
umeda
Gelsemium: de la foen. Obosit,
fara vlaga, apatic, durere de cap de jurimprejur
Carbo vegetabilis:
burta umflata, fara aer, stagnare in vene
Ploaie,
umezeala, frig
Aconitum: racire. Vanturi reci si
uscate, furtuna, curent
Belladonna: dupa splatul capului, de la mersul
cu capul dezvelit
Dulcamara: frig, umezeala, picioare ude. Zile
fierbinti, nopti reci. De la trecerea de la frig in incaperi calde. De la aer conditionat.
Rhus toxicodendron : vreme umeda si rece,
vanturoasa. Pentru cei care merg cu masina deschisa (decovertibil)
Nux vomica:
proasta dispozitie, irascitabil, stranut, inghetat.
Intepenirea
cefei ca urmare a curentului: Aconitum, Rhus toxicodendron
Muscaturi
si intepaturi de insecte
Intepaturi:
Ledum: tantari, capuse, viespii
uriase. Recele amelioreaza.(D 200 ca profilaxe de capuse)
Apis: de la albina si vespie.
Umflaturi rosu deschis, apoase, recele amelioreaza
(D
200 la alergii de la intepaturi de albina si vespie)
Lachesis: intepaturi rosu inchis
cu margini albastre, tendinta de septicemie
Urtica
urens: urzicarie dupa intepaturi
Meduze:
Rhus toxicodendron: cu mancarime,
arsura si basici, eventul si cu febra
Febra,
gripa de vara
Aconitum: ca urmare la raceala, trasnpirat in curent. Nelinistit,
se tavalaeste. Pacientul este fierbinte si are sete puternica
Belladonna: dupa soare intensiv,
insolatie. Pacientul este linistit, miscarea face rau. Transpiratie fierbinte,
pupile dilatate, sete moderata
Dulcamara: dupa raceala, udatura,
picioare ude
Nux vomica:
dupa curent, incepe cu stranut si irascibilitate
Eupatorium perfoliatum: dureri
reumatice de la raceala, dureri de oase, senzatie de batut
Rhus toxicodendron:
dupa raceala, suprasolicitare, pacientul este nelinistit, se tavaleste noaptea
Thuja
occidentalis
Dereglari
dupa vaccine, in special la copii. Teama si irascibiliate emotionala. Aparitia
de negi, condiloame, alunite. Depunere de grasime la coapse. Digestie slabita
cu flatulenta. Aparitia de trasnpiratii (la locurile acoperite de haine),
trasnpiratie in timpul somnului
Dilutia:
D4 -D 30 si mai inalta
Ca
urmare a intoxicarii cu plumb, cupru, mercur. Aceste substante se gasesc in
vaccine, plombe dentare cu amalgam, tevi de apa
Dilutia:
D3 - D6
Okoubaka
aubrevillei
Intoxicatie
alimentara de orice fel, instecticide, profilactic la calatorii in tari exotice
Dilutia:
D2 - D4
Rhus
toxicodendron
Dureri
in muschi dupa efort. Inflamatia tendoanelor, a benzilor, entorse, sucituri. Dupa un efort
subit sau puternic, de la miscari gresite. Duereri in muschi si tesutul periarticular
Agravare:
la repaus si inceput de miscare
Ameliorare:
la schimbare de pozitie si miscare continua
Dilutie:
D 6 - D 30
Ruta
graveolens (virnanţul)
Ca
urmare la entorse si eforturi mari, lovituri, vanatai,. Umflareea pielei osului
dupa lovituri. Umflaturi. Se simte ca batut atat la miscare cat si la repaus.
La suprasolicitarea ochilor, lumina insuficienta
Agravare:
atunci cand se sta intins pe partea cu dureri
Ameliorare:
la miscare. Dilutia : D1 - D3
Sulfur
Boli
aparute dupa tratamentul (suprimarea) altor boli cu antibiotice, cortizon sau
alte medicamente sintetice puternice. Diluatie
D 4 - D 30 si mai inalta
Atentie:
cortinzonul opreste efectul la aproape toate remediile homeopate.
Dr Doina Pavlovschi – note de
curs
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_02.htm
Modalitatile sunt calitati ale
simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom, banal prin el
insusi, caracteristica individuala.
Modalitatile reprezinta
circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii
locale, aporturi alimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice
susceptibile de a influenta bolnavul.
Toate aceste variatii de simptome
ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat,
homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.
Cele ce urmeaza sunt date
ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei.
AGRAVARI
Conditii atmosferice
Climat:
La munte : Medorrhinum
Influente cosmice
Soare : ant.cr., bell., hydroph.,Gels., Glon., Lach., Natr.
carb.,., natr.m., puls.
Luna noua : alum., croc., kali br.,natr.c.,sil.
Luna in crestere : arn., clem.er.
Luna plina : Calc.c., alum., bov., croc.sat., natr.c., natr.m., sulph
Luna in descrestere : dulc., thuya
Lumina lunii : Antim.cr.
Umiditate si uscaciune
Umiditate : Ammon.c., Aran., Calc.c., Calc.fl., calc.ph., colch.,
Dulc., gnaph., iod.,mang., Merc., Natr.s., Nux m., phyt., ran.b., Rhod., Rhus
tox., ruta, lues., thuya
Uscaciune : alum., Caust.,
Temperatura
Cald : ant.c., ant.t., Apis, dros., Iod., led., Puls.,
sec., sulph.
Frig : Acon., agar., alum., Ars., bar.c., bell., bry.,
calc., Cham., coff., Dulc., form.r., hep.s
kali c., Magn.phos., merc., mez., nux v., Rhod., Rhus tox., Rumex, Sep.,
Sil., Spig.
Vreme
Schimbare : Bry. (cald dupa frig), Calc.phos. (caderea
zapezii), Calc.fl. (umiditate), carbo veg. (cald umed), Dulc.(umiditate),
lept.(umiditate), mang.(umiditate), Natr.s.(umiditate), nitri ac., Nux m.(frig
umed), Phos., Psor., Ran.b.(umiditate), Rhod.(furtuna), Rhus tox. (ploaie), sep., sil.
Calda : Aloe (umeda), Ant.c.,Carbo v., colch., Gels.(umeda),
Iod., kali bi., Lach., lil.t., Puls., sec., Sulph.
Rece : Acon.(uscat), All.c.(umed), Aur., bar.c., calc.c.,
calc.ph., Camph., caps., Caust., (uscat), Dulc.(umed),
Zapada : Calc.ph., con., formica r., puls., sep., sil., sulph.,
urt.u.
Apropierea furtunii : agar., ammon.c., gels., lach., mang., melilot., nux
v., petr., phos., psor., puls., Rhod., sep., sil., lues.
In timpul furtunii : natr.c., Phos., Rhod.
Anotimp
Primavara : ant.t., brom., crot., Lach., sars.
Vara : cina, croton t., gels., kali bi., natr.c.
Toamna : China, dulc., merc., Rhus tox.
Iarna : aur., hep.s., ipeca, kali bi., kali c., Petr., Psor.,
sil., lues.
Conditii psihologice
Necaz : Ign., Natr.m., phos.ac., Staph.
Furie : Bry., Cham., Col., Lyc., Nux v., Staph.
Consolare : hell., lil.t., Natr.m.
Efort mintal : Agar., Anac.or., arg.n., calc.c., gels., natr.c.,
Natr.m., Nux v., Phos.ac, sil.
Emotie : acon., arg.n., Cocc., Coff., Coloc., Gels., hyosc.,
Ign., kali ph., Nux v., Phos.ac.,
Puls., Staph.
Muzica : Graph., natr.c., nux v., Sab., thuya
Gandind la raul sau : bar.c., Calc.phos., gels.,
Frica : Acon., Gels., ign., Opium, Ver.alb.
Singuratatea : Ign., Kali bi., lil.t., Lyc., Stram.
Conditii senzoriale
Miros ; Alimente :
Ars., Colch., dig., sep., tub. Flori : graph. Tutun : bell., Ign., spig.
Mirosuri violente : Bell., china, colch., Ign., Nux v., sulph.
Auz : Zgomot : asar., Bell., bor., coff., glon., Ign.,
Nux v., spig., Ther. Apa : cant.,
Tact : Soc : Bell., Cic., spig., ther. Contact : acon.,
apis, arn., bell., bry., cham., China, cupr.m., ham.,
Presiune : apis,
Vaz : Lumina : Bell., Calc.c., glon., Euph., hydroph.,
merc., nux v., phos., sep., Stram.
Obiecte
stralucitoare : bell., canth.,
hydroph., Stram. Intuneric : ars., Stram.
Alimente si bauturi
Unt : carbo v., Puls.
Varza : Bry., Lyc., Petr.
Condimente : Nux v.
Fructe : Ars., Bry., China, ipeca, Veratr.alb
Grasimi : Carbo v., cycl., kali m., Puls., tarax.
Legume : bry., lyc.
Oua : ferr.m., Sulph.
Patiserii : Carbo v., kali m., Puls.
Cartofi : Alum., puls., ver.a.
Dulciuri : Arg.n., lyc., merc., sang., spongia
Bauturi acide : Ant.c., ant.t.,
carbo v., Puls., sep.
Bere : Kali bi., nux v.
Bauturi calde : bry., Lach.,
phos., Puls., stan.
Bauturi reci : Ars., calc.c.,
canth., cycl., lyc., phos., sab., ver.a.
Cafea : cann.i., canth., caust., Cham., cocc., cycl.,
fluoric ac., Ign., Nux v., ox.ac.
Lapte : Aethusa, ant.t., brom., Calc.c., carbo v., china,
magn.c., puls., Sep., sulph.
Alcool : Ars., cann.i., lach., Nux v., op., sel., Sulph.ac.
Ceai : Ab.n., fluoric ac., Sel., Thuya
Vin : Ant.c., arn., ars., carb.v., Fluoric ac., lyc., Nux
v., Ran.b., sab., Sel., Zincum
Dimineata : ammon.m., bry., kali bi., Lach., Natr.m., Nux v.,
sulph.
Dupa amiaza : bell., hell., kali c., lyc., puls., thuya
Seara : acon., Ars., cham., China, coff., colch., dulc.,
ferr.ph., hell., hyosc., lil.t., Lyc., merc., mez., nitri ac., Phos., plumb.,
puls., rum., sep., lues.
Noaptea : acon., Ars., Aur., cham., China, coff., colch.,
dulc., ferr.m., hep.s., hyosc., iod., Merc., nitri ac., phos., puls., rhus
tox., sil., Lues., zinc.m.
Dupa somn : apis, apoc., cocc.c., Lach., naja, op., sel.,
spongia
Ora 1-3 : Ars.
Ora 2-4 : Kali c., pod.
Ora 3 : ammon.c.
Ora 4 : Thuya, chel.
Ora 4-6 : Ferrum m.
Ora 5 : Aloe, rum., tub., Sulph.
Ora 6 : rhus tox.
Ora 7 : pod.
Ora 8 : eup.p.
Ora 10 : Natr.m
Ora 11 : Ign, sep, Sulphur, zinc.
Ora 16 : melilotus
Ora 17-18 : lil.t.
Ora 17-21 : hell., Lyc.
Ora 3 si ora 23 : bell
Ora 3 si ora 21 : Bryonia
Ora 23 : aconitum, coccus cacti
Pozitie si miscare
Asezat : crot., cycl., diosc., plat.
Culcat : Ars., con., diosc., glon., gnaph, grin., hyosc.,
lach., Phos., puls., Rhus tox., rum.
Culcat pe partea
dureroasa : acon., hep.s., kali c., nux
v., phos., rhus tox.
Culcat pe partea
dreapta : arg.n., Merc., sang., stan.
Culcat pe partea
stanga : bar.c., cactus, Card.m.,
cean., kali c., naja, natr.s., Phos. Puls.
Culcat cu capul jos : Ars., con., Glon., samb., Spig.
Ortostatism : aesc., Aloe, berb., cycl., Lil.t., plat., Sep.,
Sulphur
In miscare : Aesc., bapt.,
Bell., berb., Bry., Cocc., colch., coloc., dig., gels., glon., kalmia, Led.,
merc., plumb., ran.b.,
Sab., spig., sulph., tab., tar.h.
Aplecandu-se : ammon.c., Bry., calc.c., glon., mang., sep., Spig.,
sulph.
Coborand : Borax, ferr.m., stannum
Ridicandu-se : Aconitum, bry., dig., Nux v., phyt., rhus tox.
Urcand scarile : cact., lyc., spongia, sulph.ac.
Intorcandu-se in pat : con., Nux v., puls., Sulph.
Mergand cu masina : arg.m., berb., Cocc., hydroph., naja, nux.m., Petr.,
thuya
In repaos : arn., Ars., calc.fl., cycl., Ferr.m., magn.c.,
Puls., rhod., Rhus tox., samb., sep.
Generalitati
Inghitind : bell., hep.s., lach., merc., stan.
Baie rece : Ant.c., Ars., caust., kreos., Magn.phos., phys.,
Sulph.
Band : canth., eup.
Act sexual : Agar., alum., calad., cedr., Kali c., Kali phos.,
Kreos., Moschus, natr.m., phos.ac., sel., sil.
La dentitie : Aeth., Bell., borax, calc.c., calc.ph., Cham.,
Kreos., magn.ph., phyt., Pod.
Spalandu-se : ammon.c., ant.cr., calc.c., natr.s., Sulphur
Dupa ce mananca : aloe, Ant.cr., apoc., carb.v., China, ip., kali c.,
Lyc., Nux v., Puls.
Narcotice : cham., coff., Nux v., thuya
Vorbind : Arg.n., cocc., Mang., natr.m., sel., stan.
Menstra : Inainte : con., Lach., ver.a.
In timpul : Act.rac., ammon.c., arg.n., bell., cocc., con.,
Graph.,
plat., Puls., sep., sil.,
ver.a., vib., Zincum
Dupa : Bor., Graph., lyc., nux v.
Transpiratie : Bell., cham., hep.s., Merc., nux v., op., phos.ac.,
stram., Sulph., ver.a.
Tutun : ascl., bor., cic., cocc., gels., Ign., lob., Nux
v., staph., stroph.
Vaccinare : Silcea, Thuya
Varsaturi : aethusa, ars., ant.t., Ipeca
Lateralitate
Alternanta : Lac caninum
Dreapta : apis, aran.d., Ars., bell., bor., bry., calc.c.,
caust., Chel., crotal., equis., ferr.ph., Kali c., lept., Lyc., Mag.ph.,
Merc.protoiod., Pall.,
Phyt., podo., Sang., tarent.h.
Dela dreapta la stanga : Lyc., sang.
Stanga : arg.n., ascl., Asterias, Berb., brom., Cean., cedr.,
dulc., kreos., Lach., lil.t., Merc. biiod., naja, Natr.s., nitri ac.,
ox.ac., par.q., Spig.,
Sulph., ther., Thuya, tril.p., vib.
De la stanga la
dreapta : Lach.
Periodicitate
La aceeasi ora : aran.d., Cedron
Zilnic : Natr m.
La 2 zile : alum., Ars., China, cedr., lac c.
La 3-4 zile : Psorinum (constipatia)
La 7 zile : Sanguinaria, Iris v.
La 3 saptamani : Magnesia carb.
Anual : ars., Lach., Psor., sulph.
AMELIORARI
Conditii atmosferice
Climat
La mare : brom., Medorrhinum
La munte : Luesinum
Umiditate si uscaciune
Umiditate : asar., Caust., cham.,
Uscaciune : amm.c., Calc.c., calc.ph., Dulc., mang., merc.,
natr.s., Nux m., Phyt., Rhus tox., sulphur
Temperatura
Cald : act.r., amm.c., Ars., bell., calc.fl., Camphora,
Caust., cham., col., con., Collins., Dulc., for.r.,
Mag.ph., Nux v.,
phyt., Psor., Rhus tox., rum., sep., Sil., ver
Frig : all.c., aloe, Apis, glon., Iod., Led., lyc., op.,
phos., Sec.
Conditii senzoriale
Auz : Muzica : Tarent.h.
Tact : La frictie : canth., form.r., mag.ph., natr.c., phos.,
plumb., Pod., rhus.tox., Tar.h.
Presiune : Arg.n., bor., Bry., chel., china, col., form.r., ign.,
lil.t., natr.c., natr.s., mag.ph., nux v., pic.ac., Plumb., sep.,
stan.
Vaz : Lumina : stram.
Intuneric : Bell., con., euphr., graph., phos., sang.
Pozitie si miscare
Asezat : ant.t., card.m., cocc., Gnaph., Kali c., ran.b., samb.
Culcat : acon., arn., Bry., calc.c., coff., Colch., equis.,
Mang., Natr.m., stan.
Culcat pe partea
dureroasa : amm.c.,Bry.,
calc.c., Col., natr.m., ptelea
Culcat pe partea
dreapta : Ant.t., Natr.m., Ptel.,
Phos., rum., spig. Sulph.
Culcat pe partea
stanga : lil.t., mur.ac., sang.
Culcat pe burta : amm.c., chion., lept., Med., Pod.
Ortostatism : ars., Diosc.,sars.
Indoit : china, Col., Mag.ph., rheum, thlaspi bursa pastoris
Aplecat inapoi : Bell., bism.
Aplecat inainte : ascl., bov., card.m., iris v., Kali c., ran.b.,
Trill.p.
Schimbarea pozitiei : Ars.,
natr.s., Rhus tox.
Coborand : spongia
Intinzandu-se : Sep, Thuya
In miscare : abrot., calc.fl., Chim., con., cycl., diosc.,
dulc., Ferr.m., fluoric ac., Gels., ign., lith.c., mag.c., natr.c., plat.,
Puls., rhod., Rhus
tox., ruta, samb., Sepia, ver.a.
In repaos : acon., anac.or., bell., Bry., colch., merc., nux
v., phos.
In masina : brom., Cham., Nitri acid
Cu capul jos : Arnica
Cu capul sus : Ars., gels., Spigelia
Conditii orare
Ziua : apis, hyosc., kali c., Luesinum
Dimineata : collinsonia
Seara : anac.or., bor., lob., nux v.
Dupa miezul noptii :
lycopodium
Dupa somn : avena s., carbo v., colch., merc., Nux v., Phos.,
Phos.ac., Sang.
Conditii psihologice
Consolare : hell., Puls.
Distractie : calc.ph., kali br.,
Muzica : Tarentula hispana
Gandindu-se la raul sau :
camphora
In societate : Bism., Kali
c., lil.t., lyc., Pall., Stram.
Alimente si bauturi
Acide : ptelea, sanguinaria
Calde : alumina, Lycopodium, sabadilla
Reci : Bryonia, Causticum, Phosphorus
Bauturi stimulante : gelsemium
Ceai cald : China
Generalitati
La aer curat : acon., all.c., ant.cr., Apis, bar.c., cact., clem.,
dig., dros., gels., Glon., iod., Lach., Lyc., magn.c., moschus,
natr.m., Puls., sab.,
sep., sulph., Tab., tar.h.
Aplicatii calde : Ars., calc.fl., Lyc., Magn.ph., rhus tox., sepia
Aplicatii reci : Apis, bry., canth., ferr.ph., fluo.ac., Glon., Ledum,
Puls.
Inghitind : Ignatia
La o secretie : Lachesis, Zincum
Eructatie : ant.t., Arg.n., Carbo v., kali c.,
Evantai : arg.n., Carbo v., lachesis
Fumand : aran.d., Naja, Tar.cub.
Mancand : act.r., alum., Anac.or., caps., cic.v., Chel., hep.s.,
Ign., Iod., kali phos., lith.c., natr.c., natr.m., oxal.ac., Petr.,
Phos., Psor., sep.,
spongia, uran.n.
Mictiune abundenta : Gels., Ign.
In timpul menstrei : Lachesis, Zincum
Transpiratie : acon., bry., calc., cham., rhus tox., ver.a.
ALTERNANTE MORBIDE
Astm si eruptii : Caladium, Rhus tox.
Astm si guta : Lycopodium, Sulphur
Astm si diaree
nocturna : Kali carb.
Colici si delir : Plumbum
Colici si vertij : Veratrum album
Convulsii si furie : Stramonium
Diaree si reumatism : Abrotanum, Dulcamara
Diaree si cefalee : Podophyllum
Parestezii si dureri : Cham., Graph.
Lumbago si cefalee : Aloe
Melancolie religioasa
si excitatie sexuala : Lilium tigrinum
Tuse si eruptie : Croton tiglium
Tuse si sciatica : Staphysagria
Tulburari laringiene
si tulburari uterine : Argentum nitricum
Tulburari paralitice
si tulburari spastice : Stramonium
Tulburari psihice si
tulburari fizice : Act.rac., Croc.,
Reumatism si dureri
cardiace
: Benzoic acid
Reumatism si coriza : Kali bichromic
Reumatism si diaree : Abrotanum, Dulcamara
Reumatism si tulburari
gastrice : Kali bichromic
CONCOMITENTE
Ne intoarcem la vremea lui
Dupa B.simptomele se grupeaza in
simptome primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze,
proeminente, care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si
altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic,
care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara
in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente, care exista sau se
petrec impreuna. Sunt simptomele particulare, ciudate despre care
Fiecare simptom poate fi redus la
elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate formeaza un tot logic
= totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic
manifest in prezent.La acestea B. adauga simptomele concomitente, care, de
altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in
cazul respectiv, totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent
in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se
conformeaza traditiei.
Simptomele concomitente sunt
pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom, adica
factorul de diferentiere. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele
grupuri de simptome este remediul similimum, cel care vindeca.
CAZ : barbat care sufera de un
tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu senzatia de tragere
de nervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza
la cap si piept si foame apriga. Este agravat de atingere, emotie, vorbit,
vreme umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie
cronica ani de zile din urechea stanga, remisa cu tratament ORL cu 8 ani in
urma. De atunci au aparut crizele care
s-au indesit in timp. Analiza cazului :
Locatie : hemifata stanga,
obraji, maxilar superior.
Senzatie : tragere dureroasa
Modalitati : < atingere,
vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala
Concomitente : foame apriga,
transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de caldura la cap, secretie
otica.
In repertorizare au aparut la
inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, Kali c., Merc.,
Nitri ac., Nux v., Phos., Puls., Rhus tox., Sep., Sil., Spig., Staph., Sulphur.
In urma eliminarii remediilor cu
neconcordante, simptomele concomitente avand mare rol in decizie, au ramas 2
remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Faptul ca atacurile
au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur
cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.
Pacientul a primit Sulphur 1M ,
odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o perioada de 18 luni a
primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor.
BIBLIOGRAFIE
Allen T.F. Boenninghausen’s
Therapeutic Book, Introduction by Roberts
Encyclopedie
Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris
Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997
Vannier L & Poirier J. Precis de Matiere Medicale
Dr Doina Pavlovschi - Note de
curs (27-28 ianuarie 2006)
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm
Confucius – sfat dat printului
Ling :”Puneti în ordine denumirile. Cand
denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte”.
Biotipologia este stiinta care
cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala,
tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Bioterenul este un ansamblu
structural normal si patologic.
Omul sanatos este definit prin
constitutie si temperament.
Constitutia este fixa, ereditara,
formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot
conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate.
Temperamentul este castigat în
timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament
reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice,
psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern
si extern.
Omul bolnav este definit prin
constitutie, temperament si miasma .
Miasmele sunt grupari patologice
cu simptome si reactii fiziopatologice comune.
Toxinele metabolice si microbiene
actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin
transmitere ereditara constitutia.
Diateza este dispozitia generala
care predispune individul la anumite afectiuni patologice
Constitutia, temperamentul si
miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara
caracterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza
boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.
Etiologia, cauzalitatea
homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care transforma, impreuna
cu boala, omul sanatos în om bolnav.
Biotipologia e interesanta pentru
corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod de reactie
specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor
patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si
chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii.
Important de subliniat : nu
trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se
prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea
tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului.
ISTORIC
Broca la inceputul secolului
nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.
Sigaud pe criterii clinice a
descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.
Viola si Pende au descris
tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.
Martiny a descris tipurile
embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic.
Kretschmer, psihiatru, a descris
tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic
ixotimic.
Sheldon a descris tipurile
endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton
Grauvogl a descris cele 3 stari
biochimice :
- carbonitrogenoid caracterizat prin
oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de
excretie
- hidrogenoid caracterizat prin retentie
hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.
- oxigenoid caracterizat prin
accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a
fanerelor.
Nebel, elvetian si Leon Vannier,
francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri
constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si
fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si
Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si
luetism.
El distinge 3 constitutii
primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul
neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se
gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica
este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din
constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte
apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt
cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea
carbo-phosphorica.
„Cu toate că aceste
clasificări nu pot acoperi sintetic complexitatea şi varietatea
patogenezică din homeopatia hanemanniana, ele capătă un cert
interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducând şi
un plus de congruenţă demnă de a fi avută in vedere în
practica homeoterapică, pe stadii evolutive, a patologiei. » (Dr. Ioan
Teleianu)
Morfologie
Aspect general :
· armonios, echilibrat, talie normoligna,
greutate mijlocie,
· atitudine armonioasa, dreapta,
· mers regulat, cadentat, sobru,
· gesturi controlate,
· actiuni bine gandite.
Ap. locomotor :
· segmente mijlocii, armonioase,
· muschi, ligamente, articulatii cu
tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic.
cot, genunchi
Ap. buco-dentar :
· dinti usor dreptunghiulari, albi sau
alb-galbui, rare carii,
· radacini mijlocii si paralele,
· ligament alveolo-dentar solid,
· arcade circulare, regulate,
· bolta palatina rotunjita,
· ocluzie perfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Armonie fiziologica, echilibrat
neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.
Tendinta la pletora compensata
prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si venoase acute
localizate : piele – furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase – reactii artritice, sau
generalizate :
Dorinta si nevoie de activitate
moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism
si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu „self
control” si incredere în sine.
Tipul decompensat este
incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv.
Examene complementare
Poate usoara poliglobulie,
hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.
Morfologie
Aspect general : talie
breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau
sferic, dezvoltat în largime, fata sferica,
lunara sau în para, abdomen important, atitudine hipotona în copilarie, rigida
la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si
precise
Ap. locomotor : craniu
brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte,
patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii
hipotone la copil, rigide la adult
în hiperextensie unghi inferior
la 180 grade în articulatiile cot, genunchi
Ap. buco-dentar : dinti albi,
patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente,
ligament dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita,
ocluzie aproape perfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Predominanta limfatica si
digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.
Distonie neuro-endocrina cu un
prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un
stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal,
hipotiroidie de fond si hipogenitalism.
Tendinta la obezitate cu blocarea
eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente
scleroase, neuroartritism,
Friguros care se teme de caldura,
mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid)
Mentalitate
Domina pasivitatea si economia,
se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil.
Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu
rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie.
Tipul decompensat este lenes,
incapatanat, indiferent afectiv.
Uree sanguina crescuta,
hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal,
hipercorticism la stres, artroze precoce.
Morfologie
Aspect general : talie longilina,
greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si
aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta,
dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple,
expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare
afectiva, exteriorizari zgomotoase
Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente
lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si
fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si
articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine în hiperextensia
articulatiilor cot, genunchi,
Ap. buco-dentar : dinti galbeni,
dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini lungi si
paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa,
bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Predominanta bilio-nervoasa cu
hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare,
tendinta la demineralizare celulara.
Tendinta la slabire, chiar cu
apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica
ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de
substanta tisulara.
Boli inflamatorii ale mucoaselor,
seroaselor, organelor nobile.
Tuberculoza excavata pulmonara,
renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa,
osteo-articulara)
Instabilitate termica :
frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig.
Decalcifiere osoasa. Artrite.
Tipul superior poate fi artist
genial, dar cu realizari capricioase.
Tipul inferior este infatuat,
palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care senzatia de gol
din viata sa il poate duce la sinucidere.
Anemie, limfocitoza, uree si
colesterol scazute, demineralizare – calciu, fosfor, magneziu.
Morfologie
Aspect general : variabil, talie
mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine
dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi
dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile
Ap. locomotor : asimetric, maini
flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi,
triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate
felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, în
hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi.
Ap. buco-dentar : dinti gri
triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau
convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie
inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte
defectoasa.
Fiziologie si tendinte patologice
Disarmonie distrofica,
instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii
Distonie neuro-endocrina cu
raspunsuri variabile, imprevizibile.
Instabilitatea fluoricului
accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza îi
cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul
de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului.
Instabilitate si paradox.
Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, capricios, în miscare continua, cu nevoia de schimbare.
Tipul superior este intuitiv,
asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just
printr-un deosebit simt de observare si intelegere.
Tipul inferior este ambitios fara
scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu
tendinta la perversiuni sexuale.
Combinatii de 2 sau 3 din
tipurile descrise anterior.
REMEDII CONSTITUTIONALE
Carbonic : Calc. c. , Magn. c. ,
Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v.
Sulphuric : Sulphur – gras :
Calc. s. ,
slab : Calc. mur. , Magn. m. ,
Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac.
Phosphoric : Calc. ph. , Magn.
ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus
Fluoric : Calc. fl. , Natr.
fl. , Fluoric acid.
- se combate plethora si
supraincarcarea
- va evita sedentaritatea si
aerul inchis
- se recomanda sporturile, chiar
violente, competitiile, transpiratia
- va evita excesele alimentare
repetate
- educatia : mai mult trebuie
franat
- profesional : profesiuni in
care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea
- se combate limfatismul,
obezitatea, scleroza
- se evita sedentaritatea, climat
uscat si cald
- sporturi neviolente, evitarea
competitiilor, masaj
- alimentar : lupta cu atonia
prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi
- profesiuni subalterne, fara
responsabilitate si fara rapiditate de executie
- se combate hipersensibilitatea,
demineralizarea, insuficienta hepatica
- se evita eforturile mari,
necesita repaos si calm
- mare sau munte de mica
altitudine
- activitate in aer liber, fara
expunere la soare
- sporturi neviolente, fara
competitie si transpiratie
- alimentatie variata, bogata in
materiale azotate si minerale
- educatie : incurajat, calmat,
tact in educatia sexuala
- profesiuni ce necesita intuitie
si imaginatie, activitati artistice
- se combate instabilitatea
- necesita climat sedativ, munte,
nu mare
- alimentatie hipotoxica, cu
masura
- educatie : trebuie avut tot timpul
sub control
- profesiuni care sa nu necesite
eforturi, animate si nesablonizate
Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele
digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul adeno-limfoid.
Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele
respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale.
Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul.
Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.
Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s.
, Kali c. , si altele
Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele
Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , China, Bry. , Act.
rac. si altele
Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium,
Caust. , Rhus tox. si altele.
Există atât cele 3 miasme
hahnemaniene – psora, sicoza si luetismul, descrise in „Bolile cronice” cât
şi altele – tuberculinismul si cancerinismul.
Acestea corespund unor efecte
profunde ale unor cauze patologice care au exercitat modificări în
reactivitatea organismului uman în decursul timpului, modificări care se
transmit ereditar şi explică sensibilitatea indivizilor la anumite
categorii de boli cantonate preferenţial în zonele reactive afectate
miasmatic. Stigmatele acestor miasme se recunosc prin simptome proprii, deseori
ascunse, cărora li se adaogă semnele bolilor naturale din viaţa
individului, de care trebue sa se ţină seama in stabilirea remediului
homeopatic simillimum.
Datele fundamentale referitor la
miasme se regasesc în Organon şi în Tratatul Bolilor Cronice. (Vezi mai jos expunerea textului de curs la acest
subiect)
NOSODE (Remedii antitoxinice)
Psora : Psorinum
Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium
Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum
Cancerinism : Carcinosinum
Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,
Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,
Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri
ac.,Bar.c.si altele
Tuberculinism : Natrum mur.,Kali
c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele
Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,
BIBLIOGRAFIE
Aurian-Blajeni C.
Bungetzianu G., Chirila P. Manual de
homeopatie Editura Medicala Bucuresti
1983
Encyclopedie
Medico-Chirurgicale Editions
Techniques Paris
Julian O. A. Abregee
d`homeopathie Ed. Masson 1981
Little D. Les miasmas
Ortega P.S. Notes on the
miasms or
Zissu R. Matiere Medicale
homeopathique constitutionelle
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Iatrogenia.htm
ARNICA:
Indicată înainte şi
după intervenţii chirurgicale invazive, cu rol hemostatic şi
reparator, prevenind şocul traumatic sau toxico-septic al unor
infecţii potenţiale – precum şi traumele psihice post
traumatice.
ACONITUM:
Indicat în frică, anxietate
sau crize de panică, înainte şi după intervenţii
medico-chirurgicale, în apariţia bruscă a unor stări acute
febrile, cu frică de moarte, agitaţie intensă şi sete de
apă.
AVENA SATIVA:
Indicată în stările de
buimăceală după morfină, eroină şi alte opiacee,
după anestezie şi hipnotice, fiind şi un tonic al
debilităţii nervoase după astenii şi boli istovitoare.
BELLIS-PERENNIS:
În special indicat după
operaţii, fiind primul dintre remediile indicate în traumatismele
ţesuturilor profunde, după intervenţii mari, cu tropism special
pentru traumatismele organelor pelviene; de asemenea, în durerile abdominale
şi în lezarea fibrelor nervoase, exteriorizate prin dureri intense şi
intoleranţă faţă de băile reci. O combinaţie
fericită în toate aceste cazuri poate fi realizată administrând
Arnica înainte de operaţie şi Bellis perennis după
operaţie.
CALENDULA:
Excelent cicatrizant al
plăgilor şi ţesuturilor lezate, cu efect preventiv al
infecţiilor posibile. Împreună cu Arnica şi Bellis perennis
formează trio-ul convalescenţei după intervenţii
chirurgicale.
C
Remediu prompt în restabilirea
echilibrelor biochimice după pierderi masive de lichide organice de
valoare vitală (hemoragii, deshidratări, vomismente, diarei, etc.)
inclusiv în drame hemoragice în timpul gravidităţii.
Indicat în intervenţiile
stomatologice şi în general în traumatisme ale nervilor, în durerile de
după unele infecţii sau înţepături ale fibrelor nervoase,
iradiate în susul nervului, precum şi în efectele adverse acute locale în
imunizări.
IPECA:
În persistenţa
indelungată a greţurilor şi vărsăturilor, în special
după tratamente cu iradiaţii ionizante, limba fiind curată.
LEDUM:
În durerile acute în caz de
înţepături de injecţii sau insecte şi în tăieturi
punctiforme, cu senzaţie de amorţeală rece, frecvente după
imunizările în masă.
NUX VOMICA:
Este remediul exceselor de tot
felul: medicamente, stimulante, tonice, narcotice, etc. ce induc iritabilitate
marcată şi furie, inclusiv constipaţie.
OPIUM:
În distensiile paralitice
abdominale cu dificultăţi în restabilirea tranzitului intestinal,
post-anestezice.
P
În urmări ale anesteziei
precum şi în sângerările excesive după extracţii dentare
sau alte intervenţii sângerânde.
STAP
În durerile consecutive
inciziilor chirurgicale, în special în zona organelor genito- urinare şi în urma cateterizărilor.
T
Excelent în combaterea
reacţiilor adverse după imunizări, vaccinări,
sero-reacţii.
ABUZ de:
-Digitalice:
chin., dig., nit-ac.
-Droguri:
ars., AVEN., hydr., Ip., NUX-V., Puls., Sulph.
-Purgative:
aloe., hydr., Nux-v., op., sulph.
-Plante
aromatice : camph., NUX-V.
AGRAVĂRI
după antibiotice: apis., ars., chin., lyc., nat-p., Nit-ac.,
thuj.
COMPLICAŢII
post-chirurgicale: acet-ac., Acon., ARN.,
BELL-P., CALEN., Carb-v.,Chin., Chlf., Op., Phos., Piloc., STAP
-Aderenţe:
calc-f., calen., sil.
-
-Cancer:
Coca
-Colici
dupa litotomie sau ovarotomie: Staph.
-Fistule:
berb., calc., calc-f., calen., caust., graph., sil., sulph.,thuj.
-Colecistectomie:
C
-
-Inflamaţii:
acon., Anthr., arn., ars., Bell., bell-p., calc-s.,CALEN.,
-Paralizia intestinelor
după laparotomie: Op.
-Articulaţii: bry., calen., hyper.
-Mastectomie: calen., bell-p., x-ray
-Orificii,traiecte:
calen., coloc., staph.
-Chirurgia
plăgilor: CALEN., Staph.
-Traumatism
dentar:
-Întinderi
tisulare: staph.
INTERVENŢII
stomatologice:
-Extracţii,sângerări:
arn., calen., ferr-p., Phos.
-Odontalgii
dupa :
-Obturaţii,
dureri după: ARN., hyper., merc., Merc-i-f., NUX-V., sep.
-Nervul
ar fi descoperit, ca şi când: Cham., Coff.,
-Nevralgii
dentare: BELL., Kalm., C
PREVENTIV,
în imunizări:
REACŢII
ADVERSE după:
-Chimioterapice:
ars., CADM-S., chin., Ip., nux-v.
-Imunizări
(acute): acon., apis., arn., bell., calen., cic., hep.,
-Iradieri:
ars., CADM-S., calc-f., chin., fl-ac., Ip., nux-v.,phos., rad-br., SOL., x-ray.
REACŢII
DUPĂ REMEDII homeopatice:
-Reacţii
violente fără vindecare:
ars., CARC., cupr., med., MERC., Ph-ac.,phos., teucr.
-
NUX-V., P
-Potenţe
înalte, la: ars-i., Ars., caust., hep., lyc., Med., Merc., NIT-AC.,
nux-v., P
SENSIBILTATE la
plăgi, cu febră: Acon.
URMĂRI
ale anesteziei: Acet-ac., am-c., Carb-v., Chlf., hep., ph-ac., P
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Psih_unor_rem.htm
Dr. Ioan Teleianu
Una dintre cele mai impresionante acuze clinice
înfăţişate la consultaţiile homeopatice, nu de puţini
pacienţi, este cea legată de putinţa sau neputinţa de a
suporta singurătatea; varietatea de nuanţe pe care o îmbracă
această modalitate-simptom, îl pune adesea la grea încercare pe medicul
homeopat, în efortul de a asigura fineţea şi precizia diagnosticului
de remediu. Am fost surprins, parcurgând repertoriile la această
rubrică, precum şi materiile medicale de bază, cele care cuprind
globalitatea mai puţin cernută a simptomelor colectate în urma
experimentelor patogenetice, de faptul că, alături de remediile mari,
binecunoscute de noi pentru particularităţile lor psihice,
există şi o serie de remedii mici dar impor tante, al căror
psihism este, din păcate, mai mult sau mai puţin mascat de
polaritatea lor dominantă pentru alte localizări.
Acest interes a fost declanşat de cazul remediului Ratanhia
peruviana remarcabil îndeosebi pentru simptomele sale rectale cunoscute
(dureri, constricţii, arsuri, fisuri, prurit, constipaţie, hemoroizi,
etc. ) dar care, ca şi în cazul
multor bolnavi cu condiţii asemănătoare, suferind de urmări
ale constipaţiei cronice sau de alte acuze fizice ce domină segmentul
ano-rectal, prezintă şi semne pronunţate de nevroză de tip
compulsiv, cu mare înclinare spre stări de stress, sensibilităţi
exacerbate, diverse temeri, superstiţii, impulsii violente sau manii, etc.
Este important de remarcat, bunăoară, că Ratanhia este singurul
remediu din repertoriu la care întâlnim acea frică a pacientului de a nu i
se întâmpla ceva, când este singur sau prea singur, stare ce se
ameliorează dacă vorbeşte cu cineva, dacă poartă o
conversaţie ; ca şi când singurătatea cu liniştea ei devine
apăsătoare, greu suportabilă, chiar şi pentru
personalitatea acestui remediu, cu toate
că (sau tocmai de aceea) pacientul tipic Ratanhia este destul de iritabil
şi deseori pus pe certuri şi gâlceavă cu cei din jur,
lăsându-ne impresia că este deranjat de prezenţa altora în
anturajul său imediat.
Deci nu este vorba de frica de a fi singur, care apare la multe remedii
mai mari, sau de cea întâlnită la pacientul Conium, care chiar are
particularitatea de a-şi dori solitudinea şi a avea, în acelaşi
timp, frică atunci când e singur (remediu tot unic la această
rubrică repertorială); nu este vorba nici de frica ce apare, în
special la copilul Causticum, de a se duce să se culce singur în patul
său din dormitor, mai ales pe întuneric, tip de frică pe care, în
ipostaza respectivă, o găsim tot exclusiv la acest remediu. Există
desigur şi alte variante, la acest capitol al fricii de solitudine, cum ar
fi cazul remediilor Lachesis, Nux vomica şi Stramonium, care suportă
tot greu solitudinea, dar pe când la Ratanhia ameliorarea se realizează
purtând o conversaţie cu cineva, la acestea din urmă pacienţii o
rezolvă mai simplu vorbind singuri. În desişul de remedii ale fricii
de solitudine, ca să ne referim
numai la această particularitate a psihismului, există remedii
aşa-zise „mici ”, cu nuanţe semiologice inconfundabile, care ţin
de psihismul lor reactiv, specific din punct de vedere patogenetic, extrem de
utile precizării diagnosticului homeopatic, psihism pe care suntem
tentaţi să-l atribuim altor remedii mult mai stufoase la acest
capitol. Aşa se face că plecând, iniţial, de la studiul unui tip
aparte de frică, m-am trezit abătut ceva mai serios asupra studiului
întregului psihism al unor remedii cu bogate simptome ano-rectale, psihism mai
puţin cunoscut din publicaţiile accesibile nouă, remarcând că
există trăsături mentale destul de pregnante, chiar uşor
asemănătoare între ele sau, în orice caz, demne de luat în seamă
în mai mare măsură în practica noastră..
Pledoaria de faţă încearcă deci să reabiliteze
tocmai aspectele semnificative ale psihismului la unele din remediile cu
polaritate principală pe suferinţele cronice ano-rectale, psihism
care are o serie de particularităţi corelative ce trebuie mai bine
încadrate repertorial, în cazul diagnosticului nostru.
***
Întru confirmarea celor de mai sus
spuse, ne vom referi la câteva remedii din acest grup, în special la aspectele
psihismului lor, astfel:
-
iritabilitate constantă şi proastă
dispoziţie, cu tendinţa de a se supăra şi ofensa cu
uşurinţă din orice, de a se certa, de a acuza pe alţii;
-
mereu „ţâfnos ”, afişând în jurul său o
expresie de nemulţumire agitată, o nelinişte mentală sau
neastâmpăr, cu exacerbări de excesivă nervozitate chiar la
stimuli minori;
-
starea persistă oarecum şi în somn, trezindu-se
noaptea cu teamă şi frică, sărind în sus din pat, în
special spre ora 2. 00.
-
stări depresive cu teamă de singurătate,
uşurată prin conversaţie şi prin
impărtăşirea cu cei din jur a temerilor sau gândurilor sale;
-
uneori adevărate stări de confuzie
mentală, ce se ameliorează în aer liber (se ştie că, de
obicei, constipaţia cronică se simte ca la ea acasă la
sedentari, plimbarea în aer liber devenind factor reconfortant);
-
inclinare spre fantasme şi superstiţii;
Vithoulkas a remarcat nevroze obsesionale căreia îi cad victime
pacienţii Ratanhia. El a descris şi un tip de superstiţie cu
constrângeri de natură religioasă. Pacientul îşi impune în
general constrângeri, îndeosebi în legătură cu igiena rectală.
-
pacientul îşi simte capul plin, greoi, ca şi
când ar fi ameţit sau intoxicat, cu dureri în puncte limitate, în diferite
părţi, uneori violente; efortul de evacuare a scaunului produce
aproape constant dureri mari de cap, având chiar senzaţia că îi
explodează capul după ce a evacuat; alteori are senzaţia de
înţepături în cap, mai ales când face anumite mişcări sau
când respiră adânc;
-
se plânge de o stare generală de
nesiguranţă, de slăbiciune fizică şi de
prostraţie, cu anxietate şi transpiraţie a întregului corp;
-
uneori, când merge, are senzaţia că ar fi
pişcat de insecte în diferite părţi ale corpului, în special la
ceafă şi membre, care se ameliorează prin frecare sau grataj;
asemenea senzaţii, ca de înţepături, arsuri sau viermuieli, cea
mai cunoscută fiind „senzaţia de cioburi sparte în rect ”, pot apare
şi în alte părţi (genunchi, axilă, talpă şi
călcâi, etc., uneori cu caracter subit, violent, ce obligă pacientul
să ţipe;
-
senzaţia de mâncărime în nas, în diferite alte
zone, în special pe spate şi zona genital-perineală, fiind urmate,
după gratajul obişnuit, de iritaţii şi erupţii veziculoase;
-
la gravide se descriu dureri mari de dinţi, cu
senzaţia că dinţii s-au alungit, agravate noaptea (legat de
sarcină, se ştie că în scrierile din antichitate Ratanhia e
menţionată ca plantă abortivă).
-
ziua, pacientul are crize de căscat repetat, ca
şi sughiţ violent, apucându-l somnul în timpul mesei, iar noaptea are
un somn greu cu unele tresăriri bruşte de spaimă, acest somn
fiind dominat de vise anxioase cu diverse încăierări, certuri,
supărări şi necazuri, uneori vise cu înmormântări, cu cimitire,
etc., sculându-se dimineaţa suficient de terorizat şi alarmat pentru
un psihism şi aşa destul de afectat.
-
Cu asemenea acuze mentale, nu ne mai punem întrebarea de
ce, în popor, se şi zice cu atâta precizie: „s-a sculat cu fundul în sus
”, în astfel de tablouri psihice ale multor cazuri cu patologie dominantă
ano-rectală!
-
este cunoscută în special datorită
suferinţelor congestive şi inflamatorii din zona anală:
hemoroizi, fisuri, ulceraţii şi fistule, cu mari dureri la
defecaţie şi disconfort legat de secreţiile locale iritante,
pruriginoase şi de arsuri, fenomenele algice durând mult timp, chiar ore,
după evacuarea atât de laborioasă a scaunului ;
-
pot apare dureri şi la articulaţiile mâinii
şi degetelor, adesea la genunchi, cu o senzaţie de slăbire a
forţei de susţinere a picioarelor în timpul mersului ; este poate mai
puţin cunoscută, acea senzaţie particulară ca de
ţeapă, de aşchie înfiptă în pielea degetului mare de la
piciorul drept şi de la degetul mic al piciorului stâng, provocată
sau agravată de apăsare pe locul respectiv;
Ca psihism, desprindem:
-
mare
excitabilitate nervoasă, aprehensiune; mare anxietate şi în general
îngrijorare, nelinişte, spre seară;
-
stare de proastă dispoziţie şi de
depresie;
-
după orele 17. 00, pacientul devine foarte iritabil
şi deprimat, fără cauză (confundabil cu agravarea
generală de la Lycopodium);
-
stare psihică este influenţată negativ de
aflarea unor veşti rele sau alarmante, sau de discuţii cu acest
subiect, producând spaimă şi nelinişte (Clarke
menţionează la capitolul „cauzalităţi ”, la Paeonia, tocmai
veştile rele, alături de frecarea sau presarea ţesuturilor zonei
anale, fiind ştiut că durerile sunt aşa de mari încât pacientul
adesea nu suportă nici atingerea feselor);
-
somnul este în mod deosebit tulburat de repetate
coşmaruri, de vise terifiante, cu moartea unor rude, cu fantome care îl
sugrumă oprindu-i respiraţia etc., dar pot fi şi vise
plăcute, fantastice, amoroase, cu emisii seminale, în special după
miezul nopţii;
Acest remediu este extrem de important pentru acuzele rectale, având o
configuraţie mai complexă în privinţa simptomelor fizice şi
ceva mai redusă ca psihism. Suferinţele remediului sunt legate de
congestia portală şi pelviană care predomină tabloul
simptomatologic, producând acuze polimorfe ce cuprind o varietate largă de
localizări, unele insuficient cunoscute, astfel:
-
mare remediu al tusei ce apare după folosirea
intensivă a vocii, este vorba de „suferinţa vocii oratorului ”, cu
dureri locale, răguşeală şi mai ales o tuse uscată,
epuizantă;
-
remediu valoros, dacă e administrat înaintea unei
intervenţii chirurgicale pentru afecţiuni rectale, combătând
atonia fibrelor musculare, constipaţia, catarul mucoaselor, staza portală;
-
important remediu în hemoroizi, a căror crize
dureroase alternează cu episoade de palpitaţii şi de alte acuze
cardiace (dureri, opresiune, dispnee, aritmie, tendinţă la lipotimii
ce se ameliorează şezând);
-
Psihic, remediul se remarcă prin:
-
agravarea simptomelor de bază, la cea mai mică
emoţie sau excitaţie precum şi seara şi noaptea
(alături de binecunoscuta agravare la frig, respectiv ameliorare la
căldură);
-
de asemenea, pacientul se plânge de o senzaţie de
greutate în tot corpul, îndeosebi la cap şi în zona frontală, ca o
cefalee surdă, mai ales după supresii ale crizelor hemoroidale;
-
ca manifestări senzoriale, cel mai cunoscut simptom
este acea senzaţie de ace sau de aşchii de lemn în rect, cu
constricţii şi tenesme; există totodată, la femei, o
senzaţie de amorţeală parestezică a feţei, membrelor
şi vulvei, în această zonă fiind descrisă şi
senzaţia de tumefacţie a labiilor şi clitorisului.
Spre deosebire de remediile prezentate mai sus, există şi unele
remedii cu o sferă mai generală de cuprindere simptomatologică,
dar tot atât de importante în privinţa simptomelor din zona
recto-anală, respectiv şi a rezonanţei lor psihice, dintre care
vom cita şi relata pe scurt, despre: Aloe socotrina şi Aesculus
hippocastanum.
Este un excelent remediu cu acţiune precumpănitoare asupra
organelor abdominale şi pelviene, ce au ca manifestări patologice
caracteristice diverse efecte ale fenomenului de stază portală ca:
iritaţie catarală a colonului, hemoroizi şi în general fenomene
de congestie pelvină, în mod secundar semnalându-se şi fenomene de
congestie cefalică. Aloe trece, poate, drept cel mai important remediu
homeopatic în privinţa simptomelor de congestie portală,
făcându-l extrem de util atât în patologia fizică primară cât
şi în cea secundară de tip congestiv ce apare cu pregnanţă
în zona sa de elecţie; aşa se întâmplă de exemplu cu persoanele
sedentare, cu cele de vârstă înaintată, ale căror ţesuturi
şi-au mai pierdut din vitalitate, cu marii consumatori de băuturi, în
special de bere, cu cei ce au obosit organismul prin abuzuri alimentare şi
agresiuni digestive repetate, etc.
Remediul are însă şi un psihism destul de bine conturat, adesea
lăsat în umbra importanţei semnelor abdomino-rectale:
-
stare de nepăsare, indolenţă, descurajare
sau mai degrabă de delăsare, care duc la neglijarea
activităţii, îndărătnicie pentru munca intelectuală,
chiar la aversiune pentru muncă şi în general pentru mişcare,
mobilitate, ca şi când ar fi neîncrezători în obţinerea de
rezultate performante sau de succese;
-
pacientul este nemulţumit de sine, chiar
supărat pe el însuşi, uşor iritabil, ceea ce ni-l prezintă
ca pe o persoană deseori prost dispusă, cu stări comportamentale
uşor de stârnit, iscându-se uşor certuri cu cei din jur,
răbufniri nestăpânite, nesuportând să fie contrazişi, fiind
deranjaţi de zgomotul prea puternic al paşilor sau al mersului prea
rapid, cu alte cuvinte fiind extrem de excitabili din punct de vedere nervos,
putând da naştere şi unor scene cu reacţii mai violente, cum ar
fi asvârlirea sau spargerea de obiecte, etc. ;
-
stările de nervozitate, inclusiv cele depresive, ca
şi celelalte acuze de acest tip, sunt în mod pregnant legate, ca
apariţie şi grad de intensitate, de suferinţele digestive
şi recto-anale, de durerile şi colicile intestinale provocate de
constipaţie şi de congestiile pelvine, hemoroidale în special
(stările depresive sunt favorizate de vremea închisă,
ceţoasă sau noroasă, sau devin dominante pe la mijlocul zilei),
toate acestea agravând sau adâncind zona de gravitate a acuzelor psihice
susmenţionate; în schimb, un oarecare efect de uşurare îl pot aduce
ceaiurile şi unele stimulante uşoare;
-
mai mult sau mai puţin „simplele stări de
proastă dispoziţie şi de nervozitate ” pot deveni stări de
mare anxietate, de timorare şi agitaţie, cu spaime diverse, cu
presentimentul sau frica de o moarte apropiată, până la hipochondrie,
stări de epuizare cu transpiraţie, antropofobie, fantezii erotice
etc. Vorbind de antropofobie, trebuie să remarcăm faptul că este
descrisă, ca atare, o frică de oameni, de bărbaţi, Aloe
fiind apreciat ca un remediu întâlnit, în practica homeopatică, destul de
frecvent la femei;
-
starea de lasitudine poate alterna cu o mare activitate
mentală, cu gânduri multe şi contrariante, după cum există
şi observaţii clinice certe privind alternanţa, la Aloe, dintre
crizele de cefalee cu cele de lumbago;
se remarcă faptul că
Aloe, ca şi la Psorinum, este remediul la care apare prurit în fiecare an
odată cu apropierea iernii (să fie din cauza acumulărilor
toxinice favorizate de regimul de viaţă mai sedentar şi de dieta
specifică acestui sezon ?).
Revăzând acest scurt tablou clinic aparţinând patogenetic
remediului Aloe, înţelegem mai uşor dece acesta convine organismelor
obosite, bătrânilor, femeilor cu temperament mai moale, flegmatic şi
în special celor expuşi efectelor unui regim de muncă mai puţin
activ sau unor obiceiuri de viaţă, de mişcare şi de
dietă alimentară, insuficient
adaptate menţinerii unui convenabil echilibru eutrofic.
Acest remediu, înrudit cu precedentele, se remarcă prin interesarea
întregei sfere a circulaţiei venoase care este răspunzătoare de
apariţia unui tablou clinic destul de întins şi variat, în care vom
găsi atât fenomene de pletoră venoasă (ectazii venoase, varice,
stază portală sau îngreunare a circulaţiei portale, hemoroizi,
congestie hepatică şi pelvină ş. a. ) cât şi
suferinţele consecutive acesteia (iritaţie uscată a mucoaselor,
îndeosebi a mucoasei bucale, faringiene şi rectale, dispepsie acidă
şi flatulentă, constipaţie, algii sacro-iliace, reumatism de tip
gutos, etc. ).
Ca psihism, menţionăm:
-
greutate şi lentoare în gândire şi în
mişcare, simţită ca o stare de dezorientare, dimineaţa la
trezire, pacientul punându-se „ pe roate ” după un timp mai mult sau mai
puţin îndelungat de la scularea din pat, fără certitudinea
refacerii complete a forţelor necesare unei activităţi normale
în timpul primei părţi a zilei;
-
de altfel, în timpul zilei pacientul Aesculus cască
repetat, se întinde, stă în repaos prelungit, alungând în mod trândav
speranţa atingerii unei forme performante de muncă; adesea
pacienţii Aesculus sunt mai degrabă dominaţi de lâncezeală,
de o pronunţată lenevie, fiind chiar conştienţi de acest
lucru dar neavând forţa sau voinţa de a ieşi din această
stare; faptul este cu atât mai contrariant cu cât tocmai mişcarea şi
în general exerciţiile şi activitatea sunt factorii care aduc
ameliorări suferinţelor specifice acestui remediu, prin aceea că
ajută la stimularea circulaţiei venoase, lucru pe care ei îl
ştiu dar nu-l pot respecta; din contră, încep să manifeste
nepăsare, indiferenţă şi indolenţă faţă
de obligaţiile lor, neglijându-şi chiar propria lor imagine, ca
şi când le-a dispărut, din cauza suferinţelor, iubirea de sine
şi voinţa de a se redresa;
-
înţepeneala mentală de la trezire este
însoţită de o greutate marcată atât din punct de vedere fizic
cât şi psihic, ca o îmbâcsire cerebrală blocantă, care devine cu
timpul tot mai greu reversibilă, agravând şi diversificând efectele
ei negative; apare astfel o morozitate manifestă ce traduce o
nemulţumire perpetuă,
pacientul bombănind posomorât şi deznădăjduit, uneori cu
stupiditate, din orice;
-
viaţa sa se complică din punct de vedere
relaţional, întrucât, de şi pacientul Aesculus este în genere
agreabil şi inteligent, activ, cu sclipiri şi idei angajante,
totuşi, odată cu suferinţele hemoroidale, cu cortegiul durerilor
atroce de spate, el devine din ce în ce mai iritabil, trist şi mohorât, îşi
pierde apoi vlaga, memoria şi facultatea de a-şi îndeplini
obligaţiile, se instalează descurajarea şi ideea că nu mai
poate face faţă acestor obligaţii, munca devenind un obiectiv
tot mai greu de atins, tot mai dificilă, o adevărată aversiune
pentru psihismul atât de afectat al pacientului;
-
randamentul în ceea ce face scade, îşi simte capul
întunecat, greu şi mintea înceţoşată, apare confuzia de
idei, intră din ce în ce mai uşor în stări de depresie
hipochondriacă sau de prelungită indispoziţie din care
scapă extrem de lent, iar anturajul remarcă tot mai frecvent cum
pacientul îşi pierde de asemenea cu uşurinţă
stăpânirea de sine, iritarea şi mânia făcându-l să-şi
piardă deseori controlul; aceste stări de gravă iritaţie
devin durabile, ele ţin toată ziua iar agitaţia se
prelungeşte şi în prima parte a nopţii.
-
simptomele mentale pot dispare sau sunt sensibil
ameliorate atunci când pacientul face exerciţii sau proceduri fizice
moderate care combat staza venoasă, în timp ce durerile de spate ale
acestui remediu sunt uşor exacerbate de mişcări, sugerându-i
facil ideea de renunţare.
***
Iată deci un evantai de tablouri cu asemănări suficient de
expresive din punct de vedere psihic la cele câteva remedii tipice pentru
suferinţele ano-rectale, prezentate mai sus.
Adâncind puţin studiul acestor remedii, cu modificările lor
pregnante de psihism, ne dăm seama că homeopatia prin metoda sa de
studiu patogenetic pătrunde efectiv în miezul fenomenelor morbide şi
stabileşte legăturile dintre dezechilibrele induse de diferiţii
factori patogeni.
Prin aceasta, homeopatia confirmă dar şi argumentează, de pe
poziţii holistice, observaţiile curente făcute deseori în
practica medicală alopatică, atât de psihiatri cât şi de
generalişti, internişti, chirurgi, etc., privind psihismul aparte pe
care îl exteriorizează mulţi pacienţi suferind de
constipaţie cronică, de flatulenţă, de diverse colopatii,
în general de afecţiuni cu localizare ano-rectală de tip
vasculo-congestiv, inflamator sau de alte etiologii.
COCCULUS (Cocc.)
(Roger Morrison)
Afectează în primul
rând sistemul nervos central, în majoritatea cazurilor existând o
componentă de ameţeală. Este un remediu ce trebuie luat în
considerare în cazuri de dereglări neurologice progresive. În cazul
acestor pacienţi, oameni serioşi şi introvertiţi,
există o slăbire fundamentală a sistemului nervos. Această
slăbire este reflectată mai întâi printr-o supra-excitabilitate a
nervilor, care duce la nelinişte (neastâmpăr), confuzie şi agitaţie.
Mai târziu, pe măsură ce sistemul devine şi mai
nefuncţional, transmiterea impulsurilor către nervi e
distorsionată şi întârziată. Pacientul devine slăbit
şi confuz. În ultimul stadiu, pacientul ajunge într-o stare de
stupefacţie şi are nevoie de timp pentru a reuşi să
reacţioneze.
La nivel psihologic, găsim o
tendinţă accentuată spre anxietate, în stadiile timpurii.
Adolescentele, descrise ca "romantice şi sensibile", sunt
tensionate, încordate şi deseori suferă de dismenoree. Neliniştea
pacientului este în legătură cu responsabilităţile sale
şi cu sănătatea. El e îngrijorat în legătură cu
sănătatea sa şi a celor apropiaţi. Această
nelinişte, împreună cu slăbirea sistemului nervos, explică
simptomul-cheie caracteristic: "agravare din pricină că
veghează îndelungat (rămâne treaz,face de pază noaptea,
etc.)". Odată cu pierderea somnului şi grija pentru
sănătatea celor apropiaţi, pacientul e copleşit de dureri
de cap, ameţeală şi slăbiciune. De fiecare dată când
un pacient e copleşit şi dezvoltă stări patologice grave
din cauza grijilor intense pentru sănătatea fizică sau
mentală a altei persoane, Cocculus trebue luat în considerare. Simptomele se
dezvoltă din orice fel de stress sau suferinţă. În cele din
urmă, în cazuri mai grave, găsim stadii similare cu
Stări mentale:
- efecte grave în urma suferinţelor morale, mâniei sau în cazuri de
griji pentru o rudă, prieten
bolnav;
- epuizat şi bolnav de nelinişte în legătură cu cineva
apropiat;
- procese mentale încetinite; timpul trece prea repede; stupefacţie;
- anxietate şi nervozitate;
- anxietate în legătură cu sănătatea; cere să fie
examinat pentru a preveni bolile;
- tristeţe şi suferinţă morală;
- sensibil,înţelegător şi delicat; "adolescente
sensibile şi romantice".
Generalităţi:
- agravare în urma pierderii somnului, chiar dacă pierde numai o
oră de somn;
- agravare generală din pricină că "stă de
veghe" noaptea, îngrijorat şi făcându-şi probleme din cauza
altora;
- sensibilitate la alcool, care-i produce ameţeli, confuzie;
- leşin, însoţit deseori de isterie;
- se întinde, îşi încordează membrele noaptea în pat;
- îşi pierde somnul din cauza grijilor, nu se poate relaxa;
Neurologic:
- transmiterea impulsurilor către nervi încetinită; e nevoie de o
secundă sau mai mult ca să simtă o
înţepătură de ac
(Alum.,Plb.)
- coree, în special a picioarelor; convulsii;
- înţepeneală paralitică a membrelor care au sta o vreme în
repaos; se vaită când îşi mişcă din nou
membrele, apoi le poate mişca
normal; nu poate să deschidă ochii când se trezeşte din somn,
etc.
- paralizie progresivă, ca în scleroza multiplă; ataxie.
Ameţeală:
- ameţeală puternică, i se pare că totul se
învârteşte în jur;
- ameţeală severă care obligă pacientul să se
întindă în pat; greaţă când încearcă să se
ridice;
- stare de rău (greaţă, diaree, etc.) când se
mişcă, când merge; rău de mare;
- ameţeală puternică atunci când priveşte obiecte în
mişcare, sau când priveşte obiecte în timp ce se
află într-o maşină
sau tren;
- se simte intoxicat sau se simte separat de corpul său;
- ameţeală mai severă când stă jos, sau din pricina
insomniei;
Cap:
- dureri de cap şi migrene agravate când pacientul conduce
maşina, din cauza pierderii somnului sau
provocate de alcool;
- nevralgie facială;
- îşi simte limba îngroşată şi paralizată;
Gastro-intestinal:
- greaţă puternică, agravată de mişcare, sau în
timp ce are ameţeală;
- i se face greaţă numai gândindu-se la mâncare;
- "durere în ficat,dilatarea ficatului, agravată când pacientul
se supără, se înfurie", simptom-cheie dat de
mulţi autori;
- dureri abdominale, ca şi cum ar avea în abdomen nişte pietre
care se freacă între ele, sau senzaţia că
are o piatră în ombilic:
simptom- cheie subliniat de unii autori;
Uro-genital:
- dismenoree severă, slăbiciune în timpul menstrelor;
- menstre abundente,agravate de statul în picioare sau de mersul pe jos;
- inflamaţii uterine sau tumori;
Spate:
- senzaţie de slăbiciune, paralizie în partea de jos a spatelui,
mai gravă în timpul menstrelor;
- slăbiciune a gâtului, ca şi cum n-ar mai putea susţine
greutatea capului;
- tremurături în spate;
Extremităţi:
- amorţeală a mâinilor şi picioarelor, sau alternativ,
amorţeală, când a mâinilor, când a picioarelor;
- paralizie, mai ales a extremităţilor inferioare, sau
resimţită mai întâi acolo;
- tremur al mâinilor, mai sever când pacientul mănâncă, sau când
îşi ridică mâinile;
- când se mişcă îi trosnesc genunchii;
Piele:
- pete roşii pe piele, mâncărime intensă, mai severă
noaptea.
Indicaţii clinice:
Anxietate; Cefalee; Depresie; Discrazii neuro-degenerative; Dismenoree;
Dureri de spate; Greţuri; Migrene; Oboseală cronică; Rău de
mişcare sau de mare; Scleroză multiplă; Vertij.
Comparaţii:
- Alum., Con., Nat-m., Phos., Calc., Caust., Staph., Puls., Ph-ac.,
PETROLEUM (Petr.)
(Roger Morrison)
Petroleum are o arie
de acţiune asupra suprafeţei cutanate şi într-o măsură
mai mică, asupra membranelor mucoase. Aspectele cutanate se
caracterizează întotdeauna printr-o uscăciune totală, Petroleum
fiind primul remediu de luat în considerare când pacientul se plânge de
uscăciunea intensă a pielii, atât de accentuată încât nici un
fel de cremă sau alifie nu e de nici un folos. Simptomele: eczemă
şi fisuri ale pielii sunt principale pentru prescrierea remediului,
deşi şi combinaţia de eczemă şi erupţie
herpetică este de asemeni frecventă.
Stări mentale:
- halucinaţia sau impresia că lângă el se mai află o
persoană culcată în pat, sau halucinaţia că trupul
său este dublu (acest
simptom a fost considerat mult timp key-note);
- teama sau impresia că moartea se apropie;
- se rătăceşte pe străzi pe care le cunoaşte bine
(Glon., Nux-v.,Cann-i.);
Generalităţi:
- friguros, agravare la frig;
- agravare în timpul iernii;
- senzaţie de frig în interiorul corpului (piept, inimă,
abdomen);
- ameliorare în timpul verii;
- slăbiciune sau simptome mentale după ce inhalează
emanaţii petrochimice (Sul-ac., Nux-v., Phos.,
Sep., etc.);
- agravare după supresia erupţiilor cutanate;
- rău de mare; rău de mişcare, de maşină; rău
de avion;
Cap:
- ameţeală, rău de mişcare, de maşină;
- eczemă pe cap sau pe pielea capului; erupţii sau
crăpături în spatele urechilor;
- cefalee occipitală sau greutate în occiput, extinzându-se spre
vertex şi frunte;
- obstrucţie cronică a urechilor şi pierderea auzului;
- crăpături pe nări şi în comisurile palpebrale;
- infecţii ale canalului lacrimal.
Gastro-intestinal:
- foame de lup, în combinaţie cu diareea, sau după evacuare
(Olnd.,Sulph.);
- diaree numai în timpul zilei;
- diaree după ce mănâncă varză sau varză acră
(murată);
- colită cu crampe înainte de evacuare;
- senzaţie de gol în stomac, ameliorată când mănâncă
(spre deosebire de Sepia);
- senzaţie de frig în abdomen;
- aversiune: carne, grăsimi;
Uro-genital:
- herpes genital; herpes extinzându-se spre anus şi coapse;
- erupţii şi umezire a organelor genitale, scrotum, faţa
interioară a coapselor;
- herpes perineal şi excoriere;
Torace:
- tuse, mai severă noaptea;
- astm asociat cu eczemă severă;
Extremităţi:
- crăpături pe mâini şi pe vârful degetelor;
crăpături adânci în palme;
- eczemă uscată pe mâini, la oameni care muncesc cu mâinile
şi folosesc substanţe chimice pe bază de
petrol şi gudron (muncitori,
dulgheri, coafori);
- aspect uscat, pergamentos al mâinilor, pielea mâinilor pare murdară;
- dureri tăioase în călcâie, mai ales când pacientul merge pe jos
sau stă în picioare;
- degerături;
Piele:
- boli de piele cu pielea uscată şi crăpată; crăpături
adânci, sângerânde;
- interesări cutanate agravate iarna, ameliorate vara;
- prurit mai puţin intens decât pruritul caracteristic pentru Sulphur,
însă destul de puternic;
- pacientul îşi scarpină pielea până la sânge;
- prurit accentuat noaptea, în pat;
- senzaţie de frig, la nivelul pielii după scărpinat;
- pielea nesănătoasă, supurarea rănilor;
- psoriazis; eczemă; herpes simplex şi zoster; furuncule;
Simptome combinate:
- eczemă
“şi” herpes;
- rău de mişcare, de
maşină “şi” eczemă;
Indicaţii clinice:
Ameţeli; Astm; Boli provocate de mediul înconjurător; Cefalee;
Diaree; Eczemă;
Comparaţii:
- Graph.: Fisuri, piele
nesănătoasă,colită, aversiune faţă de carne,
catar al urechilor;
- Sulph., Calc., Mez., Jug-c.,
Psor., Rhus-t., Sars.
Remedii principale pentru herpes genital:
Apis., Ars., Bor., Caust., Crot-t., Dulc., Fl-ac., Graph., Lyc., Med.,
Merc., Nat-c., Nat-m.,
Nit-ac., Petr., Plat., Rhus-t.,
Sars., Sep., Sulph.,Thuj.
TABACUM (Tab.)
(Roger Morrison)
Tabacum produce (orice copil care
a încercat să fumeze stă mărturie) o stare de greaţă
intensă. Pacientul simte că îi vine să moară, se face
palid, corpul devine rece şi umed. Această stare poate surveni din
cauza răului de mare, răului de mişcare, de transport (în
maşină, etc.), unei gastrite acute, a chimioterapiei sau din orice
cauză oarecare. Tabacum trebuie folosit în stări induse de abuzul de tutun, fie
mestecat fie fumat.
Cap:
- cefalee cu greaţă îngrozitoare;
- faţa palidă şi trasă;
- ameţeală mai severă când pacientul deschide ochii,
ameliorată în aer liber;
Gastro-intestinal:
- greaţă puternică, senzaţia că stomacul se
lasă în jos;
- greaţă, cu sau fără vomă, care îl împiedică
pe pacient să-şi îndeplinească activităţile;
- greaţă în timpul sarcinii cu nevoia de a scuipa;
- greaţă ameliorată de aer rece şi de dezvelirea
abdomenului, agravată când pacientul deschide ochii;
- dorinţa de tutun;
- constipaţie, mai ales la cei care abuzează de tutun, la
fumători,etc.;
- încordare şi transpiraţie în timpul evacuării scaunului;
- spasm rectal;
Torace:
- remediul şi-a dovedit eficacitatea în cazul bolilor de inimă
arteriosclerotice, la fumători;
Extremităţi:
- spasme musculare sau zvâcniri ale membrelor;
Indicaţii clinice:
Ameţeli; Cefalee; Constipaţie; Gastrită; Greaţă;
Rău de mare; Rău de mişcare şi transport; Spasm rectal;
Vomă;
Comparaţii: Ipec., Sep., Cocc.
**
** **
REPERTORIZARE:
(Dr.I.Teleianu)
Călătorind cu:
RIDING: cars or wagons, on: agg.
(78):
acon, alum-sil, aq-mar, Arg, Arg-n, Arn, ars, asaf, Aur, bell, berb,
Bor, bry, calc, calc-p, carb-v, caust, cinnam, coc-c, COCC, colch, Con, croc,
cycl, dig, fago, ferr, fl-ac, glon, graph, grat,
RIDING: cars or wagons, on:
agg. after (7):
graph, kali-n, nat-c, nat-m, Nit-ac, plat, SIL
RIDING: cars or wagons, on:
agg.: railway (1):
kali-i
RIDING: cars or wagons, on:
agg.: stomach, felt in, nausea
without (1):
kali-p
RIDING: cars or wagons, on: amel.
(23):
androc, arg-n, Ars, bar-m, brom, bry, coca, des-ac, Gels, glon, Graph,
kali-n, lyc, merc, merc-c, Naja, nat-m, NIT-AC, nux-m, phos, puls, tarent,
thiop
RIDING ship, ailments from riding on a (21):
ang, Ars, bell, brom, Cocc, Colch, croc, euph, Ferr,
................
Remarcă :
Kali iodat îşi agravează simptomele după ce
călătoreşte pe cale ferată . El mai prezintă
următoarele modalităţi:
- agravare în camere închise; doreşte să
iasă la aer liber; ameliorare în aer liber;
- agravare la mare sau
din pricina aerului de mare;
- ameliorare când face
mişcare, când se mişcă fără încetare;
Vithoulkas citează acest remediu printre primele (cele mai evidente)
la rubrica “teamă de Rău, de forţele răului”. Să
existe oare o legătură ancestrală cu acest cutezant şi
necunoscut mijloc de transport...?
BOGER:
TANGAGE, balancement, oscillation, etc.., aggravation : mal de mer, ou mal
de voiture, etc.. :
Ars., COCCL., colch., glo., PETR., selen., sep., tab., ther.
Dr.Ioan Teleianu
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Digestiv.htm#notecurs
Desigur nu există o homeopatie a aparatului digestiv, sau numai a
unui aparat oarecare, homeopatia abordând terapeutica dereglărilor induse
de boli în rezonanţă cu funcţiile întregului organism.
În homeopatie, abordul pe grupările nozologice ale
suferinţelor este mai degrabă o încercare de a face comparaţii
semiologice între unele din remediile homeopatice ce se întâlnesc, statistic,
mai frecvent, în urma repertorizărilor, cele ce privesc acuzele principale
din această arie patogenetică a bolnavului.
Aceste acuze, în sfera suferinţelor strict digestive, după
frecvenţa lor, sunt bine cunoscutele: dureri, arsuri gastrice,
eructaţii, greţuri, vărsături, regurgitaţii,
balonări, etc. Ele sunt insoţite de altele: indispoziţie,
somnolenţă, nervozitate, etc. care depăşesc sfera strict
digestivă, fiind totuşi extrem de importante, judecate împreună
cu modalităţile lor, în conturarea diagnosticului homeopatic.
In cadrul acestui
capitol, ne vom referi, în mod deosebit, la remediile ce corespund în cea mai mare măsură
simptomatologiei specifice următoarelor grupe nozologice:
II. Tulburări
digestive frecvente: Vomismente,
III. Boala ulceroasă;
IV. Colopatii
funcţionale: Colonul iritabil, Colopatii: cu constipaţie, cu diaree;
V.
VI. Rectocolita
hemoragică;
VII.
VIII. Litiaza biliară;
IX.
X. Icterele;
Ca lectură suplimentară, ne vom referi la articolul pe care l-am
publicat în Revista de
În principal, se vor dezvolta în amănunt un număr mare de
remedii, insistându-se mai ales pe particularităţile legate de
componenta lor simptomatologică digestivă, cu comparaţii de
interes repertorial, astfel:
Sindroame dispeptice:
· Remedii cu important tropism
digestiv: Antimonium crudum, Carbo vegetabilis, Asa
foetida, Robinia,Sulfuric-
acid, Nux
moschata, Chelidonium majus,
· Remedii cu tulburări
emoţionale asociate acuzelor digestive: Nux
vomica, Ignatia, Lachesis
· Remedii cu tulburări
generale asociate acuzelor digestive: Pulsatilla,
Sepia, Thuya, Argentum nitricum,
Lycopodium
Tulburari frecvente:
· Vomismente:
- Izolate:
· exces alimentar (Nux-v., Lyc.,Kali-m.),
· indigestii (Kali-m., Ant-c.,Ip., Ars.),
· intoleranţă
alimentară (Kali-bi.,Ars., Ip.,Ferr., Cycl.,Puls.),ş.a.
- Repetate: în
gastropatii acute şi cronice, în afecţiuni hepatice,
sarcină,intoxicaţii,
etc. (cu
multiplele lor remedii).
·
multiplele lor
remedii)
· Dureri gastrice: prezentare
repertorială în funcţie de felul durerii (crampe, arsuri, foame
dureroasă, crize solare,
distensii, dureri cu lipotimii,
etc.), de orar, periodicitate, etc
Boala ulceroasă:
· Remedii de similitudine
lezională,locală: Kalium bichromicum,
Nitricum acidum, Graphites,Phosphorus, Iris
versicolor;
· Remedii de ulcere cu
componentă nervoasă: Argentum nitricum,
Arsenicum album.
· Remedii mari ale tipologiei
sensibile legate de patologia digestiva: Lycopodium, Anacardium orientale;
Acestora li se alătură remedii ale componentei neuro-vegetative,
atât de importantă în această patologie: Ignatia, Nux vomica,
Staphysagria
Colopatii funcţionale:
· Colonul iritabil: Nux vomica, Ignatia, Colocynthis, Magnesia phosphorica,
Lycopodium, Thuya,Sulfur.
· Colopatii cu
constipaţie:
· Remedii simptomatice: Alumina, Amoniu muriatic, Bryonia, Causticum, Collinsonia,
· Remedii de fond: Graphites, Calcarea carbonica,Kaliu carbonic, Sepia,
Silicea, Natrum muriatic.
· Colopatii cu diaree: Gelsemium, Argentum nitricum, Podophyllum, Antimonium
crudum,Colocynthis,Magnesia phosphorica, China,Phosphoricum acidum, Aloe
socotrina, Sulfur, Natrum sulfuricum, Arsenicum album, Paratyphoidinum B.
Rectocolita hemoragică:
· Remedii cu acţiune
locală: Ipeca, Mercurius solubilis, Mercurius
corrosivus, Arnica, Pyrogenium;
· Remedii cu acţiune
generală: Argentum nitricum, Arsenicum album,
Nitric-acid, China,Phosphorus;
· Remedii miasmatice, de
reactionabilitate cronică:
· psorice (Arsenicum album,Sulfur, Natriu muriatic, Tuberculinum,
· sicotice (Thuya,Natrum sulfuricum, Silicea,..);
· Remedii cu tropism
venos: Aesculus
hippocastanum, Arnica montana, Aloe
socotrina, Carduus marianus,
· Remedii simptomatice
cronice: Collinsonia canadensis, Paeonia, Ratanhia,
Floric-acid, Graphites,
· Remedii de fond: Sulfur, Nux vomica,
Lycopodium, Sepia, Pulsatilla, Calcarea fluorica;
Litiaza biliară:
· Remediile formei
latente: ale semnelor
gastro-intestinale (greţuri,
vărsături, aerofagie, aerocolie) şi respectiv ale migrenei;
· Remediile formei dureroase
acute:
· Colica hepatică (Bryonia, Colocynthis, Dioscorea, Belladona, Magnesia
phosphorica);
· Durerile hepato-veziculare (Chelidonium, Carduus marianus, China, Berberis);
· Remedii ale infecţiilor
(Eupatorium perfoliatum, Gelsemium,
Echinacea,Pyrogenium);
· Remediile hepato-biliare (Ptelea, Leptandra, Chionanthus, Podophyllum,
· Remediile
constituţionale;
· Organoterapice;
· Drenajul biliar;
· Semnele repertoriale;
· Remedii în formele cu
atingere a stării generale (China,
Phosphorus,Vipera, Lycopodium, Natrum sulfuricum, Arsenicum album, etc);
· Remedii în formele cu
atingere hepatică (lezională, degenerescenţă, stază
sanghină, ascită, etc.,printre altele: Phosphorus,
Arsenicum album, Lachesis, China,Bryonia, Aurum muriaticum).
Icterele:
Remedii mai importante în perioada preicterică şi icterică;
Icterele grave.
COCCULUS (Cocc.)
(Roger Morrison)
Afectează în primul
rând sistemul nervos central, în majoritatea cazurilor existând o
componentă de ameţeală. Este un remediu ce trebuie luat în
considerare în cazuri de dereglări neurologice progresive. În cazul
acestor pacienţi, oameni serioşi şi introvertiţi,
există o slăbire fundamentală a sistemului nervos. Această
slăbire este reflectată mai întâi printr-o supra-excitabilitate a
nervilor, care duce la nelinişte (neastâmpăr), confuzie şi
agitaţie. Mai târziu, pe măsură ce sistemul devine şi mai
nefuncţional, transmiterea impulsurilor către nervi e
distorsionată şi întârziată. Pacientul devine slăbit
şi confuz. În ultimul stadiu, pacientul ajunge într-o stare de
stupefacţie şi are nevoie de timp pentru a reuşi să reacţioneze.
La nivel psihologic, găsim o
tendinţă accentuată spre anxietate, în stadiile timpurii.
Adolescentele, descrise ca "romantice şi sensibile", sunt
tensionate, încordate şi deseori suferă de dismenoree.
Neliniştea pacientului este în legătură cu
responsabilităţile sale şi cu sănătatea. El e
îngrijorat în legătură cu sănătatea sa şi a celor
apropiaţi. Această nelinişte, împreună cu slăbirea
sistemului nervos, explică simptomul-cheie caracteristic: "agravare
din pricină că veghează îndelungat (rămâne treaz,face de
pază noaptea, etc.)". Odată cu pierderea somnului şi grija
pentru sănătatea celor apropiaţi, pacientul e copleşit de
dureri de cap, ameţeală şi slăbiciune. De fiecare dată
când un pacient e copleşit şi dezvoltă stări patologice
grave din cauza grijilor intense pentru sănătatea fizică sau
mentală a altei persoane, Cocculus trebue luat în considerare. Simptomele se
dezvoltă din orice fel de stress sau suferinţă. În cele din
urmă, în cazuri mai grave, găsim stadii similare cu
Stări mentale:
- efecte grave în urma suferinţelor morale, mâniei sau în cazuri de
griji pentru o rudă, prieten
bolnav;
- epuizat şi bolnav de nelinişte în legătură cu cineva
apropiat;
- procese mentale încetinite; timpul trece prea repede; stupefacţie;
- anxietate şi nervozitate;
- anxietate în legătură cu sănătatea; cere să fie
examinat pentru a preveni bolile;
- tristeţe şi suferinţă morală;
- sensibil,înţelegător şi delicat; "adolescente
sensibile şi romantice".
Generalităţi:
- agravare în urma pierderii somnului, chiar dacă pierde numai o
oră de somn;
- agravare generală din pricină că "stă de
veghe" noaptea, îngrijorat şi făcându-şi probleme din cauza
altora;
- sensibilitate la alcool, care-i produce ameţeli, confuzie;
- leşin, însoţit deseori de isterie;
- se întinde, îşi încordează membrele noaptea în pat;
- îşi pierde somnul din cauza grijilor, nu se poate relaxa;
Neurologic:
- transmiterea impulsurilor către nervi încetinită; e nevoie de o
secundă sau mai mult ca să simtă o
înţepătură de ac
(Alum.,Plb.)
- coree, în special a picioarelor; convulsii;
- înţepeneală paralitică a membrelor care au sta o vreme în
repaos; se vaită când îşi mişcă din nou
membrele, apoi le poate mişca
normal; nu poate să deschidă ochii când se trezeşte din somn,
etc.
- paralizie progresivă, ca în scleroza multiplă; ataxie.
Ameţeală:
- ameţeală puternică, i se pare că totul se
învârteşte în jur;
- ameţeală severă care obligă pacientul să se
întindă în pat; greaţă când încearcă să se ridice;
- stare de rău (greaţă, diaree, etc.) când se
mişcă, când merge; rău de mare;
- ameţeală puternică atunci când priveşte obiecte în
mişcare, sau când priveşte obiecte în timp ce se
află într-o maşină
sau tren;
- se simte intoxicat sau se simte separat de corpul său;
- ameţeală mai severă când stă jos, sau din pricina
insomniei;
Cap:
- dureri de cap şi migrene agravate când pacientul conduce
maşina, din cauza pierderii somnului sau
provocate de alcool;
- nevralgie facială;
- îşi simte limba îngroşată şi paralizată;
Gastro-intestinal:
- greaţă puternică, agravată de mişcare, sau în
timp ce are ameţeală;
- i se face greaţă numai gândindu-se la mâncare;
- "durere în ficat,dilatarea ficatului, agravată când pacientul
se supără, se înfurie", simptom-cheie dat de
mulţi autori;
- dureri abdominale, ca şi cum ar avea în abdomen nişte pietre
care se freacă între ele, sau senzaţia că
are o piatră în ombilic:
simptom- cheie subliniat de unii autori;
Uro-genital:
- dismenoree severă, slăbiciune în timpul menstrelor;
- menstre abundente,agravate de statul în picioare sau de mersul pe jos;
- inflamaţii uterine sau tumori;
Spate:
- senzaţie de slăbiciune, paralizie în partea de jos a spatelui,
mai gravă în timpul menstrelor;
- slăbiciune a gâtului, ca şi cum n-ar mai putea susţine
greutatea capului;
- tremurături în spate;
Extremităţi:
- amorţeală a mâinilor şi picioarelor, sau alternativ,
amorţeală, când a mâinilor, când a picioarelor;
- paralizie, mai ales a extremităţilor inferioare, sau
resimţită mai întâi acolo;
- tremur al mâinilor, mai sever când pacientul mănâncă, sau când
îşi ridică mâinile;
- când se mişcă îi trosnesc genunchii;
Piele:
- pete roşii pe piele, mâncărime intensă, mai severă
noaptea.
Indicaţii clinice:
Anxietate; Cefalee; Depresie; Discrazii neuro-degenerative; Dismenoree;
Dureri de spate; Greţuri; Migrene; Oboseală cronică; Rău de
mişcare sau de mare; Scleroză multiplă; Vertij.
Comparaţii:
- Alum., Con., Nat-m., Phos., Calc., Caust., Staph., Puls., Ph-ac.,
PETROLEUM (Petr.)
(Roger Morrison)
Petroleum are o arie
de acţiune asupra suprafeţei cutanate şi într-o măsură
mai mică, asupra membranelor mucoase. Aspectele cutanate se
caracterizează întotdeauna printr-o uscăciune totală, Petroleum
fiind primul remediu de luat în considerare când pacientul se plânge de
uscăciunea intensă a pielii, atât de accentuată încât nici un
fel de cremă sau alifie nu e de nici un folos. Simptomele: eczemă
şi fisuri ale pielii sunt principale pentru prescrierea remediului, deşi
şi combinaţia de eczemă şi erupţie herpetică este
de asemeni frecventă.
Stări mentale:
- halucinaţia sau impresia că lângă el se mai află o
persoană culcată în pat, sau halucinaţia că trupul
său este dublu (acest
simptom a fost considerat mult timp key-note);
- teama sau impresia că moartea se apropie;
- se rătăceşte pe străzi pe care le cunoaşte bine
(Glon., Nux-v.,Cann-i.);
Generalităţi:
- friguros, agravare la frig;
- agravare în timpul iernii;
- senzaţie de frig în interiorul corpului (piept, inimă,
abdomen);
- ameliorare în timpul verii;
- slăbiciune sau simptome mentale după ce inhalează
emanaţii petrochimice (Sul-ac., Nux-v., Phos.,
Sep., etc.);
- agravare după supresia erupţiilor cutanate;
- rău de mare; rău de mişcare, de maşină; rău
de avion;
Cap:
- ameţeală, rău de mişcare, de maşină;
- eczemă pe cap sau pe pielea capului; erupţii sau
crăpături în spatele urechilor;
- cefalee occipitală sau greutate în occiput, extinzându-se spre
vertex şi frunte;
- obstrucţie cronică a urechilor şi pierderea auzului;
- crăpături pe nări şi în comisurile palpebrale;
- infecţii ale canalului lacrimal.
Gastro-intestinal:
- foame de lup, în combinaţie cu diareea, sau după evacuare
(Olnd.,Sulph.);
- diaree numai în timpul zilei;
- diaree după ce mănâncă varză sau varză acră
(murată);
- colită cu crampe înainte de evacuare;
- senzaţie de gol în stomac, ameliorată când mănâncă
(spre deosebire de Sepia);
- senzaţie de frig în abdomen;
- aversiune: carne, grăsimi;
Uro-genital:
- herpes genital; herpes extinzându-se spre anus şi coapse;
- erupţii şi umezire a organelor genitale, scrotum, faţa
interioară a coapselor;
- herpes perineal şi excoriere;
Torace:
- tuse, mai severă noaptea;
- astm asociat cu eczemă severă;
Extremităţi:
- crăpături pe mâini şi pe vârful degetelor;
crăpături adânci în palme;
- eczemă uscată pe mâini, la oameni care muncesc cu mâinile
şi folosesc substanţe chimice pe bază de
petrol şi gudron (muncitori,
dulgheri, coafori);
- aspect uscat, pergamentos al mâinilor, pielea mâinilor pare murdară;
- dureri tăioase în călcâie, mai ales când pacientul merge pe jos
sau stă în picioare;
- degerături;
Piele:
- boli de piele cu pielea uscată şi crăpată;
crăpături adânci, sângerânde;
- interesări cutanate agravate iarna, ameliorate vara;
- prurit mai puţin intens decât pruritul caracteristic pentru Sulphur,
însă destul de puternic;
- pacientul îşi scarpină pielea până la sânge;
- prurit accentuat noaptea, în pat;
- senzaţie de frig, la nivelul pielii după scărpinat;
- pielea nesănătoasă, supurarea rănilor;
- psoriazis; eczemă; herpes simplex şi zoster; furuncule;
Simptome combinate:
- eczemă
“şi” herpes;
- rău de mişcare, de
maşină “şi” eczemă;
Indicaţii clinice:
Ameţeli; Astm; Boli provocate de mediul înconjurător; Cefalee;
Diaree; Eczemă;
Comparaţii:
- Graph.: Fisuri, piele
nesănătoasă,colită, aversiune faţă de carne,
catar al urechilor;
- Sulph., Calc., Mez., Jug-c.,
Psor., Rhus-t., Sars.
Remedii principale pentru herpes genital:
Apis., Ars., Bor., Caust., Crot-t., Dulc., Fl-ac., Graph., Lyc., Med.,
Merc., Nat-c., Nat-m.,
Nit-ac., Petr., Plat., Rhus-t.,
Sars., Sep., Sulph.,Thuj.
TABACUM (Tab.)
(Roger Morrison)
Tabacum produce (orice copil care
a încercat să fumeze stă mărturie) o stare de greaţă
intensă. Pacientul simte că îi vine să moară, se face
palid, corpul devine rece şi umed. Această stare poate surveni din
cauza răului de mare, răului de mişcare, de transport (în
maşină, etc.), unei gastrite acute, a chimioterapiei sau din orice
cauză oarecare. Tabacum trebuie folosit în stări induse de abuzul de tutun, fie
mestecat fie fumat.
Cap:
- cefalee cu greaţă îngrozitoare;
- faţa palidă şi trasă;
- ameţeală mai severă când pacientul deschide ochii,
ameliorată în aer liber;
Gastro-intestinal:
- greaţă puternică, senzaţia că stomacul se
lasă în jos;
- greaţă, cu sau fără vomă, care îl împiedică
pe pacient să-şi îndeplinească activităţile;
- greaţă în timpul sarcinii cu nevoia de a scuipa;
- greaţă ameliorată de aer rece şi de dezvelirea
abdomenului, agravată când pacientul deschide ochii;
- dorinţa de tutun;
- constipaţie, mai ales la cei care abuzează de tutun, la
fumători,etc.;
- încordare şi transpiraţie în timpul evacuării scaunului;
- spasm rectal;
Torace:
- remediul şi-a dovedit eficacitatea în cazul bolilor de inimă
arteriosclerotice, la fumători;
Extremităţi:
- spasme musculare sau zvâcniri ale membrelor;
Indicaţii clinice:
Ameţeli; Cefalee; Constipaţie; Gastrită; Greaţă;
Rău de mare; Rău de mişcare şi transport; Spasm rectal;
Vomă;
Comparaţii: Ipec., Sep., Cocc.
**
** **
REPERTORIZARE:
(Dr.I.Teleianu)
Călătorind cu:
RIDING: cars or wagons, on: agg.
(78):
acon, alum-sil, aq-mar, Arg, Arg-n, Arn, ars, asaf, Aur, bell, berb,
Bor, bry, calc, calc-p, carb-v, caust, cinnam, coc-c, COCC, colch, Con, croc,
cycl, dig, fago, ferr, fl-ac, glon, graph, grat,
RIDING: cars or wagons, on:
agg. after (7):
graph, kali-n, nat-c, nat-m, Nit-ac, plat, SIL
RIDING: cars or wagons, on:
agg.: railway (1):
kali-i
RIDING: cars or wagons, on:
agg.: stomach, felt in, nausea
without (1):
kali-p
RIDING: cars or wagons, on: amel.
(23):
androc, arg-n, Ars, bar-m, brom, bry, coca, des-ac, Gels, glon, Graph,
kali-n, lyc, merc, merc-c, Naja, nat-m, NIT-AC, nux-m, phos, puls, tarent,
thiop
RIDING ship, ailments from riding on a (21):
ang, Ars, bell, brom, Cocc, Colch, croc, euph, Ferr,
................
Remarcă :
Kali iodat îşi agravează simptomele după ce
călătoreşte pe cale ferată . El mai prezintă
următoarele modalităţi:
- agravare în camere închise; doreşte să
iasă la aer liber; ameliorare în aer liber;
- agravare la mare sau
din pricina aerului de mare;
- ameliorare când face
mişcare, când se mişcă fără încetare;
Vithoulkas citează acest remediu printre primele (cele mai evidente)
la rubrica “teamă de Rău, de forţele răului”. Să
existe oare o legătură ancestrală cu acest cutezant şi
necunoscut mijloc de transport...?
BOGER:
TANGAGE, balancement, oscillation, etc.., aggravation : mal de mer, ou mal
de voiture, etc.. :
Ars., COCCL., colch., glo., PETR., selen., sep., tab., ther.
http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm
Dr. Ileana Rindasu – note de curs (27.01.2006)
TRAUMATISMELE IN
(Carul zânelor, Carul pădurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte )
Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete
si pasuni din zona montana si subalpina.
Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza
poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna.
Descriere:
Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10
cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza
tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare
tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze.
Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare
cu o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza
printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt.
Parti utilizate
Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai
eficiente la flori.
Compozitie chimica
Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune
imunostimulatoare.
Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si
arnicina.
Farmacologie ( fitoterapie )
Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si
antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica
diluate, sub forma de comprese.
Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia
sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o
sperietura sau cadere.
Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.
Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor
vocale si a raguselii.
Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.
Toxicitate
Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5
l-te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale
membrelor, tulburari respiratorii si digestive.
Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas )
Tema principala a remediului: o
experienta traumatica profunda ce s-a
exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental.
Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate
fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o
importanta pierdere financiara.
Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace,
nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in
partile dureroase.
Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi
atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de
mine!” fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund,
iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta
atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu
remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de
aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de
muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae).
Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:
In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu
tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este
irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un
obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ).
Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ).
In urmatorul stadiu, pacientul
devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare
tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur.
Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza
cu agresivitate.
Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi
batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat.
La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual
normal.
Stadiul urmator : apare starea de
anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima,
suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de
panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si
teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma
unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis).
In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi
pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice
mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.
Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli
infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular
cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si
coma.
Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea
sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de
tine, nu vreau medicamente!”
Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda
la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina
propozitia.
Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge
mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa
tuse.
In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.
Aspecte generale, caracteristici
generale si modalitati
Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor,
produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia
vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut.
Contuzii, luxatii, entorse
Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si
vindecare mai rapida
Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la
nivelul uterului si la dilatarea colului uterin
Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din
plaga
Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il
dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea
este nelinistit, se misca in pat, se
intoarce de pe o parte pe alta.”
Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul
respingator al plantei proaspete ).
Agravari:
-efortul fizic
- atingerea
- zdruncinaturile
- repaosul indelungat
- culcat pe o parte timp indelunngat
- seara si noaptea in pat
- frigul umed
- dupa somn
- culcat, cu capul in
pozitie joasa
- in aer liber
- baile reci
- schimbarea pozitiei
- daca se dezveleste
Dorinte si aversiuni alimentare
- Doreste acru, bauturi
reci, alcool ( whisky, bere )
- Av. pentru carne si lapte;
fumat.
Nucleul remediului ( Vermeulen )
traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii
frica de apropiere si de a nu fi atins
secretiile respingatoare, putride
capul fierbinte, corpul rece
tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea
Cateva simptome prezentate
repertorial
Vertigo ; Concussion of brain, from ;
Vision: Loss of vision, injury
to eye, after
Nose: epistaxis, exertion from;
washing face from
Face : heat, cold limbs
Rectum ; diarrhoea, injuries, after
Bladder: calculi, after operation for;
retantion of urine, exertion after
Skin: eruptions, boils, small
Sleep: falling asleep, answering when
Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac.
Indicatii clinice:
Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii
dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc
( Vârnanţ)
Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include:
Ruta angustifolia (egipteana )
Ruta graveolens ( comuna )
Ruta montana
Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge
la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt
formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.
Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv;
in afectiuni reumatice.
In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc
anticonceptional si abortiv.
In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita
uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al
Ofelii, in
Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide.
Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina,
Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea.
Caracteristici
Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala
(redoare) resimtita in muschi si tendoane.
Stare mentala :
- Pacient melancolic, trist,
nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret
- Alteori; plin de remuscari
- Anxietate si atacuri de
panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este
supraincalzit
Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa
Aspecte generale, modalitati
- Oboseste usor, agravat de
exercitii fizice
- Intepeneala in tot corpul
- Agitatie
- Dureri pe partea pe care se
sprijina
- Traumatisme ale tesutului
conjunctiv, tendoanelor si periostului
- Contuzii si entorse, mai
ales de glezna si pumn
- la vreme rece si umeda
- efort fizic
- in repaos ( Rhus-tox.
- vreme uscata si calda
- in pozitie culcat ( desi
uneori, se agraveaza, mai ales durerea )
- daca isi misca memrele sau
intregul corp
Cateva simptome locale
caracteristice
Ochi :
Afectarea ochilor prin suprasolicitare,
urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea
vederii, mai ales dupa o munca migaloasa
Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from
Gastro-intestinal ;
o Constipatie, cu efort de
defecatie ineficient
o Prolaps rectal inainte de
scaun (Rectum, prolapsus, stool before)
Extremitati :
o Dureri articulare agravate de
vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare
o Dureri cu caracter de
contuzie si intepeneala
o Leziuni ale tendoanelor dupa
suprasolicitare sau torsiune articulara
o Bursite si tendinite acute
post-traumatice
o Leziuni traumatice ale
periostului, cu ingrosare, dupa contuzii
o Fibroze si proliferari
nodulare ale tendoanelor, dupa
suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor
o Chisturi sinoviale
Remedii complementare: Calc-phos
Diagnostic dif. – Rhus-tox -
intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si
umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase.
Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni
tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea
vederii, Suprasolicitari musculare.
(Sunătoare, Pojarniţă, Iarba Sf. Ioan)
Remediul
Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei
vertebrale.
Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste “ impuscaturi”.
Aspecte generale:
Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi, intepaturi/ striviri in zone bogat
inervate ( varful degetelor, limba,ochi )
Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale
Leziuni ale nervilor mari ( ex. – nervul median)
Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale
Comotie
Spate
Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii )
Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere
Extremitati
Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase
Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor
Comparatii: Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s
( Bănuţi, Păscuţe, engl. - daisy )
Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit. Primul remediu al
traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine )
Aspecte generale
Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte
dureroase
Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi
vindecarea
Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se
spala cu apa rece cand este transpirat
Simptome locale mai importante
Abdomen
Dureri postoperatorii si echimoze
Dureri ale peretelui abdominal la gravide
Torace
Cancer mamar dupa o lovitura sau rana
Spate
Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii,
precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi
indreapta spatele cu greu
Extremitati
Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame
Luxatii
Senzatia de redoare si racire a membrelor
Abcese
(Tătăneasa)
Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa
rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o
substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor
ulcerate si are efect antiinflamator
Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect
cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate folosi in aplicatii
externe.
Remediul Symphytum
Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii
numindu-l si “ repara- oase” ( bone-setter ).
Aspecte generale
Stimuleaza formarea calusului in fracturi
Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in
Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si
Simptome locale
Ochi: Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu
Stomac: Gastralgie, Ulcer duodenal
Extremitati: Nevralgia genunchiului dupa traumatisme, Slabiciune dureroasa a articulatiilor
Comparatii: Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea,
Dr.Ioan Teleianu
Sursa: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Nevrozele.htm
Termenul de nevroză a fost creiat de scoţianul William Cullen, în
1769, care includea aici toate bolile neinflamatorii ale sistemului nervos.
Karl Jaspers conchide că orice personalitate se modifică în
cursul existenţei, principala transformare existenţială fiind
legată de vârstă şi aceasta e considerată că se
petrece în limitele normalităţii.
Există însă şi evoluţii patologice:
- sub formă de
fază patologică, tranzitorie, indusă fie endogen, ca o alterare
a vieţii psihice – fie accidental – cu durată variabilă
(săptămâni, ani, etc..) după care se restabileşte starea
anterioară;
- sub formă de proces
patologic, care determină o schimbare durabilă a
personalităţii, apărând ca un fenomen cu totul nou - ca o
grefă psihică – cu alterare marcată a individului, mai ales
pentrucă are o evoluţie constantă şi întrerupe „biografia
normală a personalităţii individuale şi colective”
anterioară. Această evoluţie se poate opri sau nu.
- Sub formă de
dezvoltare patologică, durabilă, fără discontinuitate încât
să adaoge ceva în intregime nou.
Ca definiţie a nevrozelor, nu s-a ajuns la conturarea unei
noţiuni unanim acceptate, având în vedere însăşi modificarea
perpetuă a conceptelor etiopatogenice ale medicinii convenţionale. Au
fost totuşi conturate următoarele caracteristici clinice:
- origina predominent
psihogenă;
- caracterul subiectiv al
tulburărilor psihice;
- caracterul inteligibil al
simptomatologiei, în sensul posibilităţii explicării fenomenului
psihopatologic de către trecutul biopsihosomatic al pacientului, prin
analiza tendinţelor conştiente sau inconştiente ale individului;
- caracterul conştient
al trăirilor şi chiar o excesivă conştienţă a
stării morbide;
- aspectul relativ minor al
tulburărilor de comportament şi ale diferitelor laturi ale
personalităţii;
- păstrarea
capacităţii de comparaţie a stării de dinainte şi de
după îmbolnăvire, fapt ce nu se petrece în cazul
personalităţii psihopate;
- posibilitatea
reversibilităţii simptomelor;
- caracterul interesat,
activ, de luptă continuă, conştientă, pentru tratarea
propriei boli şi tulburărilor acesteia – care face ca pacientul
să vină la medic şi să persevereze.
Psihiatria modernă operează în prezent unele modificări în
schema clasică de clasificare a nevrozelor şi ar fi foarte greu
să zăbovim prea mult în această sferă şi aşa
puţin importantă pentru demersul homeopatic, care nu vizează
clasificări şi scheme-şablon ci se bizuie pe pătrunderea
cât mai adâncă a semnificaţiei simptomelor şi semnelor culese de
la bolnav şi de la anturajul acestuia.
În prezentarea conţinutului cursului ce urmează, vom adopta o
clasificare mai veche, dar care se bucură de stabilitate şi anume:
- Nevrozele anxioase
- Nevrozele fobice
- Nevroza histerică
- Nevrozele obsesive
Această clasificare, având drept criteriu simptomatologia
dominantă, se pretează foarte bine modului homeopatic de tratare a
subiectului.
Prima speranţă a medicului care învaţă homeopatia – cu
privire la şansele tratamentului homeopatic în nevroze – este foarte mare,
în justificarea aceste speranţe venind următoarele argumente:
- nevrozele constituie
îmbolnăviri în zona funcţională, cea cu mari rezerve de
reversibilitate a îmbolnăvirilor;
-
- Terapeutica
homeopatică este extrem de blândă şi de eficientă,
fără complicaţiile toxicităţilor induse de alte
terapeutici – putând justifica de departe şanse mai mari pentru recurgerea
cu predilecţie la remedii homeopatice;
- Bolnavii oferă din
plin toate varietăţile de simptome, chiar o „beţie de simptome”
– adică exact elementele de care are nevoie medicul homeopat ca să
pună un bun diagnostic de remediu.
Dificultăţi ale
diagnosticului de remediu în nevroze
În practică, repede ne dăm seama că terapeutica
tulburărilor nevrotice este extrem de dificilă, cere de regulă o
perioadă îndelungă de tratament iar defrişarea
asperităţilor întâlnite devine cel mai adesea complexă şi
complicată.
Unele din aceste dificultăţi ţin de diagnosticul homeopatic
şi de urmărirea tratamentului, altele de faptul că vindecarea
unei nevroze implică şi elemente care nu ţin de medicină ci
de factorii care au declanşat şi întreţinut tulburările,
factori care rămân activi şi nu în ultimul rând de faptul că
atingerea profundă a personalităţii bolnavului face dificilă
reinserţia sa în circuitul profesional şi social, uneori chiar
după marile succese terapeutice obţinute.
Aşadar, în nevroze, tratamentul homeopatic este mai degrabă
dificil şi aceasta se întâmplă nu datorită cumva neputinţei
remediilor ci bolii în sine, handicapului în stabilirea diagnosticului de
remediu.
Noi punem acest diagnostic după semne şi simptome. Simptomul
însă, este o expresie simbolică a unui dezacord morfo-funcţional
– sau mă rog a unui proces adesea subtil, greu de clarificat din punct de
vedere cartezian.
Acest dezacord, ca substrat, de fapt, este elementul obiectiv care stă
la baza simptomului perceput de bolnav. Cu alte cuvinte, conflictul propriu-zis –
dezacordul poate să fie una din probleme iar refularea lui în simptom,
alta.
Psihanaliştii încearcă să adâncească lucrurile şi
să admită că acest conflict este de ordin psihic, cu
rădăcini adânci în copilăria subiectului, constituind un
compromis între dorinţă şi apărare, elemente primordiale
ale propulsării evolutive a bios-ului.
Aşa se face că simptomele sunt prezentae medicului în locul unui sau
unor conflicte refulate. Deci iată că diagnosticul nostru, de care
depinde decizia terapeutică, devine problema de bază; el este, în
general, în medicină, o problemă de bază, dar dacă nu poate
fi realizat convenabil, tot edificiul terapeutic devine aleatoriu.
Deci, în nevroze, mai mult decât în alte boli, homeopatia, a cărei
vocaţie supremă este de a da importanţă decisivă
simptomelor prezentate de bolnav, poate să innoate în incertitudine:
dacă să se sprijine şi în ce măsură, în mod direct, pe
simptomele prezentate de bolnavul nevrotic – la care defectul bolii este tocmai
bulversarea semnelor bolii.
În histerie, de ex., este inutil să căutăm în repertorii
remediul paraliziei, semn oferit cu generozitate de bolnav în această
afecţiune. Sau, în nevroze fobice, să căutăm remediul
fricii de obiecte ascuţite.
Mai degrabă le dăm un remediu global, de teren, respectiv remedii
ale funcţionalităţii emoţionale, reactive, obişnuite.
În nevrozele obsesive, trebuie să operăm cu mare grijă o
selecţie între simptomele avansate de bolnav, pe cele care corespund
modalităţii somato-psihice de a reacţiona, în locul celor ce
aparţin unei elaborări psihice de origină
inconştientă; acestea din urmă nu sunt direct curabile prin
metoda homeopatică – tot din cauza invalidabilităţii simptotice.
Intr-un delir organizat şi structurat, cum e cazul în paranoia sau în
delirul hipochondriac, de exemplu, este imposibil să aplicăm legea
similitudinii.
În schizofrenii, la cei cu eu-l răvăşit sau fragil sau
fisurat, simptomele curg ca efect al excesului de subiectivism şi
anxietate. Şi aici, de asemenea, cercetarea remediului simillimum este
imposibilă. Dacă tratăm bolnavul pentru o altă boală
decât psihoza lui, trebuie să ne bizuim, ca şi la nevroze, pe
simptome ale modului reacţional global somato-psihic.
Psihoza maniaco-depresivă scapă cu totul
posibilităţilor noastre terapeutice din cauza, de această
dată, a absenţei de reactivitate a bolnavului în criză.
Formele mai discrete ale acestor îmbolnăviri sau delirul puţin
zgomotos, vor fi tratate dar cu mult discernământ.
Cu alte cuvinte, dificultăţile se datorează faptului că
în aceste boli simptomele pot fi proiectate imaginar pe corp şi deci
spusele bolnavului nu ajută cu nimic sau mai rău: ne încurcă
Nevroza anxioasă cuprinde o gamă de acuze pornind de la
frică, teamă, angoasă, teroare până la anxietate.
De obicei, pe un fond de anxietate apar crize acute, mai mult sau mai
puţin focalizate pe aparate sau sisteme care domină tabloul clinic,
uneori cu o acuitate extremă şi tenace.
Ca atare, vom aborda:
· Crizele anxioase, cu
tipologia lor clinică şi evolutivă cea mai pregnantă ; iar
apoi
· Fondul anxios al unor
personalităţi frecvent întâlnite în practica curentă.
I.CRIZELE ANXIOASE
Crizele anxioase pot apare - fie sub forma unor manifestări extrem de
viguroase, stenice şi extrem de alarmante – fie sub forma unor
manifestări mai estompate, de inhibiţie, încât bolnevul cu greu
îşi regăseşte liniştea din cauza frământărilor
şi diferitelor temeri care îl copleşesc.
1. Crize anxioase de tip viguros, stenic
Cele mai tipice sunt oferite de următoarele remedii:
Aconitum:
Remediul cuprinde în patogenezia sa aproape toate simptomele de
nevroză anxioasă, în mod esenţial:
= agitaţie anxioasă cu frică de moarte, o frică
curioasă, greu de definit, cel mai mic zgomot ducând la tresăriri,
uneori chiar gândul contribuind la accentuarea angoasei; pacientul în
viaţa obişnuită are frică de orice: de a cădea, de a
traversa strada, de mulţime, etc.
= somatizarea de regulă se focalizează prin câteva angoase mai
frecvente:
· angoasa cardiacă,
manifestată prin palpitaţii cu anxietate şi frică de
moarte, puls plin, dur şi rapid;
· angoasă
digestivă: colici brusce, diaree, anxietate etc.
· angoasă pulmonară simulând o pneumonie sau
pleuritică, cu junghiuri atroce şi nelipsita frică de moarte pe
prim plan;
= modalităţile aconitului ne ajută la diagnostic:
apariţie acută, subită, zgomotoasă , agravare seara spre miezul nopţii, în cameră
închisă şi caldă (vestita expunere la vânt rece şi uscat nu
este o modalitate necesară în cadrul nevrozei).
Posologie: orice diluţie este indicată în criza acută,
remediul putând fi repetat la intervale scurte şi rărit pe
măsura ameliorării. Există autori care au alopatizat
această posologie, recomandând chiar zilnic, dimineaţa şi seara
înainte de culcare, câte o priză – în cazurile când apar crize nocturne cu
tendinţă cronică.
Stramonium (Solanee)
Tabloul este expresiv, cu faţă roşie şi stare de
teroare violentă
= Criza are
următoarele caracteristici:
· bolnavul este extrem de
agitat, cu mişcări, ticuri, sudori reci, agravat de lumina
· tulburări nervoase cu
mişcări spasmodice, ticuri, delir;
· absenţa durerilor;
· se sperie uşor, în special
dimineaţa, sare din nimic;
· vrea să aibă
mereu pe cineva lângă el, fiindu-i frică să stea singur;
· frică de întuneric
(nici nu poate merge pe întuneric);
· terori nocturne, nu poate
dormi, are halucinaţii terifiante (animale,câini, pisici, etc.)
· anxietatea este
însoţită de locvacitate
= Faţă de aconitum, Stramonium aduce acea notă de
violenţă în comportare, teroare nocturnă , angoasă
diferită şi locvacitate mare în timpul crizei.
= somatizarea se face sub forma angoasei faringiene, a senzaţiei de
constricţie, bolnavul neputând înghiţi;
Posologia este asemănătoare cu cea menţionată la
aconitum.
Are comun cu Stramonium:
· violenţa
· delirul cu agitaţia
· frica de apă, de a
auzi curgând apa (în mai mică măsură)
Apoi:
· constricţie
spasmodică a faringelui, de tip anxios
· insomnie cu agitaţie
· locvacitate cu
tendinţă la mânie
Deşi se aseamănă cu Stramonium,
Belladonna (Solanee)
Este al 3-lea din familia Solanee.
Indicat în angoasa de extremă violenţă a tuturor semnelor:
· anxietate cu dorinţa
de a fugi, scăpa
· agresivitate faţă
de anturaj
· locvacitate extremă
· midriază
Apoi:
· angoasă faringiană, cu
uscăciune şi nevoia de a înghiţi mici cantităţi de
apă rece
· insomnie cu mare sete de
somn, căzând de somn dar fără să poată dormi;
· secuse musculare la
adormire
· tresare la trezire;
· mişcări convulsive
ale membrelor.
Şi la Belladonna există agravare nocturnă, la lumină
şi la obiecte strălucitoare.
Acest remediu este indicat în special în angoasa copilului, chiar dacă
nu are febră. La adulţi este indicată în formele cu stupoare,
prostraţie, tendinţă la halucinaţii, etc. (cu
faţă roşie, midriază..).
Criza este tipică, bine descrisă, acompaniată de dizestezii
cu senzaţii de înţepenire şi agitaţie
· angoasă digestivă
(diaree);
· bolnavul este sedat de
plimbarea cu automobilul;
Printre altele, are indicaţie, devenită clasică, după
folosirea îndelungată a narcoticelor sau în abuzul de cafea – dându-se ca
remediu de tranziţie şi după folosirea abuzivă de
psiholeptice şi tranchilizante.
Observaţie:
Cele trei solanee (Stramonium,
Mai putem adăoga, în caz de angor, remediul
următor:
Principalele simptome:
· durere constrictivă
precordială
· anxietate, frică de
moarte
· tristeţe, proastă
dispoziţie, somn anxios tulburat de pulsaţii epigastrice
· senzaţie de
constricţie şi în alte părţi: cap, gât, esofag, stomac,
rect, etc.
Toate aceste remedii se dau în
aceleaşi diluţii ca la Aconitum.
Ele corespund tipului de anxietate stenică, cu agitaţie bine
pronunţată şi aparenţă spectaculară a
subiectului.
2. Crize anxioase de tip astenic, inhibitor
Dacă anxietatea este însoţită de alte stări diferite ca
intensitate şi incisivitate, trebuie să ne gândim la altă
categorie de remedii.
Bolnavul pare istovit, sleit de puteri, înţepenit psihic, îndeosebi
sub efectul emoţiilor pasagere sau cronice, al fricii şi
veştilor proaste.
Anxietatea se exprimă prin:
· angoasă cardiacă,
cu încetinirea pulsului, ca şi când s-ar opri inima, slăbiciune
iminentă, moleşeală, care obligă bolnavul să se
mişte pentru a se calma (şi de teama de a nu se opri inima)
· angoasă
laringiană, după o emoţie, până la afonie.
· angoasă vezicală,
cu emisiunii frecvente după emoţii (trac)
· angoasă
digestivă, cu nevoia de scaun după emoţii;
· slăbiciune
paretică a extremităţilor, cu tremurături şi
necoordonare, care obligă bolnavul să se mişte, să iese
afară (nu ca la Aconitum care fuge de exterior, de lume, etc.).
Cât priveşte remediile de
frică şi de terori particulare, materia medicală indică
multe entităţi ce pot fi găsite în repertorii şi folosite,
după similitudine, în tratamentul crizelor specifice.
Este partea cea mai importantă în întreţinerea şi
declanşarea manifestărilor morbide.
Vom parcurge pe scurt, în acest cadru, câteva remedii mai frecvent
întâlnite în practică, lista acestora fiind, de bună seamă, mai
largă.
Aşa cum Aconitum domină de departe tratamentul crizelor anxioase,
tot aşa Arsenicum album este incontestabil cel mai mare remediu al
fondului anxios:
· anxietate ŕ agitaţie ŕ
frică de moarte
· agravare între orele 1-3
noaptea, spre dimineaţă;
· periodicitatea
cunoscută (la 1,2,4,7... zile;
· slăbiciune
extremă:
· lipsă de speranţă în
vindecare, etc.
Somatizare:
· cardiacă
· digestivă (arsuri
agravate noaptea, vomismente care nu ameliorează, ş.a.)
· altenanţă dintre
episoadele anxios-depresive şi scurtele perioade de euforie sunt caracteristice
remediului
Posologie: 9 C.
În nevrozele vechi, în care fondul anxios este profund intricat cu crizele
respective, se pot complementa Arsenicum album cu Aconitum, date alternativ.
Are asemănări cu Arsenicum album dar cu unele nuanţe
diferite, astfel:
· angoasa este mai
redusă;
· starea de anxietate se
însoţeşte de o astenie cu repulsie pentru orice muncă (mai ales
intelectuală);
· apatie: nu răspunde
uşor, sedeplasează lent.
· Agitaţia apare pe
episoade;
· Anxietatea se
manifestă ca o opresiune în piept (geniul remediului);
· Agravare seara la
crepuscul, înainte de miezul nopţii.
Somatizare:
· cardiacă (cu agravare
la mişcare şi culcat pe stânga);
· respiratorie (astm,
lipsă de aer...);
· digestivă (arsuri
gastrice, vomismente...);
· intestinală (diarei
urgente după crize anxioase, uneori scaune sau flatusuri involuntare;
· laringiană
(răguşeală uşoară agravată în perioada de
anxietate)
Posologie adaptată profilului morbid şi reactivităţii
pacientului.
Are manifestări diferite faţă de cele de mai sus.
· criza anxioasă apare
după un şoc mai profund sau după o boală epuizantă
şi se manifestă prin lăbiciune, moleşeală cu
tremurături (se apropie de Gelsemium care este chiar remediu său
complementar;
· bolnavul este melancolic,
trist, tăcut şi închis;
· anxios îndeosebi seara spre
crepuscul, ca şi când ar avea frică de noapte (copii);
· agitaţia anxioasă
împiedică somnul, asemănându-se astfel cu Arsenicum şi ceva mai
puţin cu Phosphorus;
Somatizare:
· digestivă, dar slab
reprezentată (constipaţie);
· dizestezii anxioase
(parezii, furnicături, mâncărimi);
· nu are angoasă
cardiacă.
Caracteristică: nu este impresionat numai de necazurile sale ci
şi ale celor din jur, pe care îi înţelege şi pentru care se
consumă şi suferă (cel mai altruist remediu din materia
medicală)
Acest remediu nu este, de regulă, indicat în nevroze dar trebuie
luat în discuţie în cazul suferinzilor cronici ai sistemului nervos ca
şi la copiii fricoşi, slab dezvoltaţi şi cu enurezis
tardiv.
Îşi găseşte indicaţia fie şi numai
datorită faptului că anxietatea sa este unul din simptomele dominante
ale hipertiroidiei:
· intoleranţă la
căldură;
· palpitaţii pe prim
plan, eretism cardiac;
· slăbire deşi
mănâncă mult;
· nu-i place imobilitatea
sau să stea închis în casă.
Este de departe remediul instabilităţii, al fricosului de orice
şi al anxietăţii de anticipaţie.
· precipitaţi în toate
şi anxioşi;
· instabilitate în picioare,
cu mers impleticit;
· pus pe fugă,
să scape.
Somatizare:
· gastrică (tahifagie
ŕreflux esofagian ŕulcer);
· intestinală (diaree
verzuie, emotivă, legată de apropierea unui examen, unui termen
prestabilit, angajament anticipat)
Deci, mai degrabă este un remediu de sistem nervos
Ne reamintim că Gelsemium împreună cu Argentum nitricum şi
Are unele asemănări cu Argentum nitricum:
· comportament evaziv (fugă);
· precipitat
· accelerare a tranzitului
Dar frica şi angoasa sa sunt interiorizate, ca la Gelsemium şi
duc la un comportament obnubilat, confuzie şi inhibiţie.
Apoi:
· prezintă ameţeli
importante, care sunt derivate ale anxietăţii;
· au dificultăţi în
exprimare, fiind inhibaţi;
· timpul li se pare că
trece prea repede;
· nu suportă zgomotul,
contradicţia, mişcările;
Observaţie: Cocculus corespunde Gelsemiului aşa cum Arsenicum corespunde
Aconitului.
Indicaţiile Cocculus-ului apar în urmările surmenajului şi
insomniei. Este remediul lungilor stări de veghe din preajma bolnavilor.
Este un arsenic mai friguros, cu alternanţe multiple şi
anxietăţi acumulate, întrepătrunse intens miasmatic.
Este indicat la bătrâni.
Acestor remedii li se pot alătura multe altele, la care fondul morbid
este extrem de labil la diferiţi stimuli şi se exteriorizează
prin echivalenţe ale anxietăţii, ca de ex.:
Cyclamen: angoasa este întreţinută
de o scrupulozitate exagerată, perfecţionism, idei de abandon şi
de nedemnitate; acestea se intensifică în perioada ciclului menstrual
(durerea) şi se însoţesc de migrene oftalmice şi vertij;
Magnesia carbonica: grefată pe terenuri spasmofilice, cu nervozism
exacerbat, spasme dureroase (digestive, genitale, musculare), episoade diareice periodice;
transpiraţii. Anxietatea este marcată îndeosebi ziua, cu
tremurături, dispărând seara în pat; teamă de agresiuni şi
violenţe, sensibilă la zgomot, nu are chef să vorbească
dimineaţa la trezire; indispus;
Magnesia muriatica: agitaţie nervoasă (frământări,
nelinişte), mai ales noaptea în pat sau când închide ochii, dureri
crampoide, parestezii şi inevitabila constipaţie.
Nux vomica: iritabilitate şi agresivitate când apar obstacole şi
impedimente în calea ambiţiei sale; enervat de încetineala şi
ineficacitatea celor din jur; intolerant la contradicţie;
Nux moschata: Somnolenţa, obnubilarea şi confuzia exprimă anxietatea
şi sensibilitatea emoţională a acestui remediu.
Posologie: Fiind vorba de fond anxios, sunt preferabile diluţiile
înalte şi foarte înalte.
Remediile enumerate mai sus se referă desigur la stări morbide
care în mod spontan pot merge cel mai adesea spre agravare, stabilind în genere
conexiuni cu suferinţe organice cronice.
Am lăsat la urmă unul din marile
remedii ale formelor atenuate ale nevrozei anxioase, din sfera
reversibilităţii acuzelor şi
ca atare cu frecvente şanse de ameliorare şi vindecare:
Acest remediu va fi indicat cel mai des în nevrozele uşoare.
Semnătura de indicaţie a Ignatiei o constituie senzaţia de nod
esofagian care însoţeşte sentimentul de frică şi care
dispare prin alimentaţie, respiraţie profundă, distracţie.
Caracteristici:
· este remediul
senzaţiilor somatice de tip paradoxal, ceea ce semnifică
neorganicitate;
· remediu tip al
manifestărilor isterice sensibile la sugestie şi emoţii, mai
ales necazuri;
· are dispoziţie
schimbătoare de la veselie la supărare;
· teama ei este de tip
inhibitor: poate împiedica individul să vorbească, mai ales că
Ignaţia este o persoană volubilă;
· emotivitate exagerată,
melancolie, tristeţe, cu tendinţă de interiorizare dar
hipersensibilă până la refuz de consolare sau manifestări
spectaculare;
· suspină şi
cască constant şi plânge din nimic;
Somatizare:
· cardiacă (tahicardie
emotivă);
· digestivă: bula
histerică (esofag, cardia) ce dispare la alimentaţie în loc să
fie agravată ca în cardiospasmele adevărate;
· vezicală, cu micţiuni frecvente
ca la Gelsemium.
Observaţie: Complementarul clasic al Ignaţiei este Natrum muriaticum, care nu
este un remediu al angoasei dar corespunde modalităţii hiperemotive,
foarte complexate şi cu dificultăţi în exprimare. Numai că
la Natrum muriaticum bolnavul este mai închis în el, izolat, mut şi cu
sentimentul că nu este înţeles.
În încheierea acestui capitol al nevrozelor anxioase trebuie să
insistăm asupra faptului că tratamentul homeopatic cere multă
ştiinţă dar şi mult timp, uneori săptămâni sau
luni de zile şi o impecabilă răbdare şi cooperare cu
pacientul.
Fixarea anxietăţii, în fobie, se face pe obiecte exterioare
bolnavului, sub formă de repulsie, teamă, frică.
Se pot desprinde două feluri de fobii:
a.- Fobii legate de sine-însuşi, de ex.:
§ frică de moarte
§ frică de nebunie
§ frică de o boală
gravă
§ frică de asfixie, etc.
b. – Fobii legate de obiecte exterioare bolnavului:
§ frică de animale;
§ frică de spaţii închise;
§ frică de întuneric;
§ frică de lume,
mulţime, oameni, societate;
§ frica de a apare în public;
§ frică de a
înroşi;
§ frica de schimbare, etc.
Această enunţare este suficientă pentru a sugera
posibilitatea facilă de a ne orienta homeopatic, recurgând la datele din
repertorii, privitoare la remediile indicate.
De aceea, la concret, ne vom referi numai în mare la acest capitol de
nevroye, cu menţiunea că nu ne putem asigura succesul terapeutic
dacă luăm în seamă numai fobia în sine.
A.- Fobii intrinsece (ale subiectului).
Frica de moarte:
Este aproape fundamentală în nevroze, iar variatele fobii nu sunt în
realitate, din punctul de vedere al psihanalizei, decât de substitute ale acesteia.
§ Arsenicum album
§ Aconitum
Frica de boală:
Se manifestă sub diferite forme, cea mai actuală este
„cancerofobia”.
Se grefează de regulă pe un teren obsesional.
§ Thuja – este
remediul fundamental în conflictul cu „eu-l”
§ Crocus şi Sabadilla,
sunt remedii mai mici care au unerle particularităţi semiologice
cunoscute, astfel:
o Crocus: senzaţie
de ceva viu, mişcător, în abdomen, pe partea stângă. Pacienta
trece repede de la o stare de ilaritate la disperare profundă.
o Sabadilla:
interpretează greşit senzaţiile şi le exagerează (i se
pare că e gravidă deşi are meteorism, sau că este
umflată într-o parte a corpului...
Frica de nebunie:
§ Actaea racemosa, se
asociază cu frică de orice, având un frecvent semn caracteristic
şi anume, agravare în momentul ciclului, cu bine cunoscuta ei
alternanţă între semnele psihice şi cele fizice (dureri).
§ Se cuvine să
punctăm faptul că în fobia acestui remediu, simptomul
mobilităţii simptomelor este la antipodul fixităţii din Thuja.
Frica de păcat, melancolia religioasă, frica de acte obscene,
etc.
§ Lilium tigrinum,
remediu la care se poate constata o profundă deprimare, cu plâns,
disperare, etc.
„Deseori, în natura
pacientei există un conflict intern adânc, între firea sa predominent
sexuală şi principiile morale adânc înrădăcinate. Acest
conflict sau orice tip de conflict interior produce un fel de frustrare care se
exprimă prin mânie. Putem spune că Lilium tigrinum este cel mai
iritabil dintre remedii. Pacienta se simte jignită chiar dacă e
tratată cât se poate de amabil. Uneori pacienta oscilează între un
comportament blând, sincer şi această stare tipică de mânie,
enervare. Totuşi ori de câte ori sentimentele sale morale, religioase, au
o influenţă mai mare asupra sa, pacienta simte remuşcări
şi deprimare. De aceea, Lilium tigrinum e caracterizat astfel: “disperare
de natură religioasă alternând cu excitarea de natură
sexuală” sau “lascivitate alternând cu mânie”. In urma suprimării
energiei sexuale apare un tip de stare frenetică cu o stare mintală
ciudată, nebunească (Med.), pacienta devine foarte grăbită
şi împrăştiată încât nu mai poate îndeplini nimic, nu se
poate fixa asupra vreunei realizări.”
§ Lachesis:
crede că a comis acte reprobabile şi se autoacuză (manie
religioaasă), aude voci, i se pare că este sub influenţa unei
forţe divine, etc. (delir) Foarte indicată în boli psihosomatice
şi alcoolism cronic.
Frica de a fi otrăvit:
§
§ Rhus toxicodendron
Şi altele...
B. – Fobii extrinsece (exterioare
subiectului)
Teama de animale:
§ Tuberculinum: frică de câini
§ Ethylicum: frică de animale mici
§ Pulsatilla: frică de pisici
Agorafobia şi claustrofobia:
§ Argentum nitricum: are
frică îndeosebi în străzile cu clădiri înalte de o parte şi
de alta, ca şi când s-ar prăbuşi; dar şi în claustrofobie
(încăperi mici, închise şi neaerate)
§ Aconitum, din contra:
corepunde fricii din spaţiile deschise, fricii de a traversa o
piaţă largă, deschisă. De asemenea este indicat în
frică de mulţime, de semenii săi (antropofobie, la Aconitum
fiind de gr.2)
Antropofobie marcată regăsim şi la remediile:
Antropofobicii adolescenţi îndeosebi, sunt mai degrabă sensibili
la Natriu muriatic, pe care trebue să-l identificăm prin alte semne.
Lycopodium prezintă un gen de teamă de ceilalţi, mai
degrabă datorită unui complex de a intra intr-o competiţie cu
alţii (inferioritate), eul lui fiind de fapt mai bogat.
Nu tratăm aici frica de a se
sinucide, care corespunde depresiunii melancolice şi nu fobiilor.
NEVROZA
Aici acuzele se
fixează pe bolnavul însuşi şi se convertesc într-un sindrom
obiectiv, o paralizie, o pareză, afonie, etc., tulburări care n-au
nimic organic decât aparenţa. Este numai unul din capitolele bolilor
funcţionale cu multe tablouri simptomatologice din domeniul
neuro-vegetativului.
Marea criză isterică, descrisă de Charcot este astăzi
rarisimă.
Remedii:
Moschus:
Convulsii spasmodice sub formă de crize
nervoase foarte violente, cu apărare, leşin real sau disimulat, etc.
Ignatia:
Corespunde unui
temperament isteric mai atenuat, cu manifestări paradoxale şi
spectaculare
Cu stare de rău
adesea fără motive
În concluzie, pentru teatralismul, exagerarea reacţiilor şi
inconstanţa personalităţii, remediul de fond al isteriei pare a
fi Ignatia, care se prescrie în diluţii înalte, distanţate. Uneori si diluţiile
mijlocii pot da rezultate bune.
Este vorba aici de fobiile
evoluate şi agravate. Bolnavul nu mai poate repudia, izgoni, teama de
ceva, această teamă devine fixă, iar în jurul ei se
formează o tramă de simptome care scapă câmpului şi
controlului conştienţei.
Se formează impulsii, compulsii, ritualuri, agresivităţi,
etc.
De ex. Frica de hoţi, cu obsesia de a verifica la infinit încuiarea
uşilor, ferestrelor, etc. Alţii fac repetate calcule pentru a
verifica ceva, etc.
Câteva exemple de remedii:
Este unul din obsedaţii
cei mai periculoşi, datorită impulsiei de a face rău, de a
vătăma, de a da foc, de a bate.
Alumina:
Obsesiile binecunoscute la
vederea cuşitelor ascuţite, cu impulsii homicide.
Silicea şi Spigelia, pentru obiectele care înţeapă, însă fără
impulsii.
Luesinum, cu obsesia de a se spăla repetat pe mâini, de a spăla vesela
sau lingeria, având teamă de microbi...
Sulfur, impresia de a fi mereu murdar şi cu mirosuri neplăcute.., etc.
În repertorii mai apar şi alte remedii cugânduri şi idei
persistente, obsedante, cum ar fi:
Mancinella: în legătură cu forţe malefice, diavoli sau
posedaţi de diavol;
Natrium muriaticum,gr.3, torturat de subiecte neplăcute, ca şi
Ambra;
Thuja: că are ceva viu în abdomen; că este fragil, făcut din
sticlă şi că s-ar putea sparge;
Thea: de a ucide un membru al propriei familii sau pe cineva apropiat pe
care îl iubeşte, sau mai ales pe unul din copiii săi; pacientul poate
resimţi o frică teribilă că îşi va ucide propriul
copil, fapt pentru care îl trimite la un vecin pentru a-l proteja;
Pulsatilla,gr.3, legate de o melodie obsedantă;
Lachesis: gr.2, legat de ceva rău, nefast;
Obsesiile sexuale ţin adesea de remedii ca: Staphysagria, Conium, Graphites, Kalium
bromatum, Phosphorus, Platina, Selenium,
Stramonium, Ustilago, şi altele.
La Anacardium orientale – tabloul devine mai grav, aspectele obsesionale
degenerând şi mai mult şi făcând ca bolnavul să
recurgă la acte iresponsabile, dictate de o forţă paralelă
personalităţii individului care are două vointe opuse, cu
impulsii contradictorii şi halucinaţii senzoriale, manifestări
delirante, crezându-se urmărit, fiind bănuitor, iritabil, rău
şi simţind nevoia de a adresa injurii, calomnii.
Fiind vorba de o formă gravă de nevroză, tratamentul
homeopatic trebue să fie foarte bine condus. Cele mai bune rezultate s-au
obţinut nu tratând obsesia ci terenul pe care ea s-a gravat şi care a
permis agravarea.
RELATIA DINTRE TEREN SI
NEVROZE
Nevroza anxioasă pe
teren tuberculinic
Tuberculinismul imprimă nevrozei principalele sale caracteristici:
Nevroza se dezvoltă pe un făgaş depresiv şi se
accentuează datorită mobilităţii timice (Pulsatilla), la
factorii traumatizanţi.
Îi corespund:
· Arsenicum album
· Kali carbonicum asociat cu
· Ignatia
· Pulsatilla asocială cu
· Silicea
Nevroza anxioasă pe
teren psoric
Psora imprimă:
Alternanţele
Manifestările cutanate în antecedente
Evolutia prelungită
Îi corespund:
· Sulphur (tipic)
· Psorinum (cu
sentimentul de incurabilitate, descurajare
Contrar celor precedente, aduce evoluţiei o notă de monotonie. Tulbură
conştienţa Eului şi a timpului.
· Medorrhinum
· Argentum nitricum
· Thuja
Polarizarea somatică este mai ales uro-genitală.
Anxietatea acestor bolnavi acoperă practic totdeauna un fond
obsesivo-fobic.
Aduce:
Agravarea nocturnă (se referă mai ales la somn, realizând
patologia lui de apogeu)
Caracterul exagerat al manifestăriloe luetinice
Remedii:
· Luesinum
· Argentum nitricum
· Aurum (mai ales
pentru simptomele melancolice)
Nevroza
obsesivo-fobică în tuberculinism
Comportă foarte puţin aspectele de agresivitate, mai mult cele de
mobilitate fobică şi deloc pe cele de obsesie.
Frica de lume, de contacte ŕ Nat-m; Ign.
Frica de căsătorie, de oameni, de sex ŕ Puls.
Frica de slăbire, emaciere, febră
ŕ Ars., Phos.
Frica de oboseală ŕ Kali-c.
Frica de câini ŕ T.K.
Nevroza
obsesivo-fobică psorică
Teren ciclic; psora comportă puţine obsesii.
·
· Arsenicum album
· Psorinum
Nevroza obsesivo-fobică
sicotică
Este nevroza de elecţie a acestui teren:
Frica de a avea ceva în abdomen
ŕ Thuja. Crocus
Frica de a fi însărcinată
ŕ Thuja, Nux moschata
Frica de cancer, de boală incurabilă ŕ Thuja, Arsenicum, Carcinosinum
Frica de îngrăşare ŕ Thuja
Frica de a nu-şi rupe picioarele
ŕ Thuja
Medorrhinum – mai ales dacă a existat în antecedente infecţie genitală
– pentru completarea tratamentului
Argentum nitricum (impulsia de a fugi)
Nevroza
obsesivo-fobică luetică
Frica de murdărie, impurităţi, cu impulsia de a se
spăla pe mâini ŕ Luesinum
Frica de ruină ŕ Fluoric acid
Boala rezistă luni şi ani la tratament dar prin
perseverenţă se obţin vindecări după ani de zile
Isteria tuberculinică (teren de elecţie pentru isterie)
Mobilă
Influenţabilă
Sugestibilă
Natriu muriatic (închis, ascuns, la extremă)
Pulsatilla
Somatizare pe cardio-pulmonar (astm,
dispnee, palpitaţii, fals angor)
Anorexie psihică
Sepia
Silicea
Comportă evident „sarcina nervoasă”
Persistenţa timp de ani a unor tulburări
isterice (afonie, cecitate, paralizii) evocă sicoza şi trebue
încercat:
Medorrhinum şi
Thuja
Conversiunile somatice sunt minore (aerofagie, aerocolie)
Marea isterie se manifestă în mod cert cel mai adesea pe teren luetic
Comportă la maxim alternanţe de faze psihice şi somatice,
Obligator manifestări cutanate
Psorinu
PRONOSTIC, DIFICULTATI
În general un tablou simptomatologic atât de complex şi adesea durabil
– cum este cel oferit de nevroze – cere medicului homeopat o bună maniere
a terapiei, o ştiinţă a asocierii remediilor simptomatice cu
cele complementare direcţiilor luate de evoluţia acuzelor, respectiv
ameliorare sau agravare, oportunitate şi perseverenţă în
folosirea remediilor de teren cu bioterapicele respective, ceea ce impune o
strategie terapeutică homeopatică pe durate de ani de zile.
Se poate spera în vindecare sau ameliorări importante numai după
2-3 ani de tratament.
EVALUAREA VINDECĂRII
Evaluarea vindecării, în nevroze, este o treabă grea pentru
că evaluarea unei vindecări trebue judecată în principal
după comportamentul pacientului (Barbancey), deci nu numai după ce
spune ci după fapte, după
dovezi furnizate de comportamentul modificat sub influenţa tratamentului
respectiv.
E logic deci să nu declarăm vindecat un bolnav decât în
măsura când el şi-a reluat comportamentul normal, cel dinainte, în
ipostazele socio-profesionale şi conjuncturale avute anterior. Se
ştie că revenit la locul său de muncă sau în familie,
pacientul se reîntâlneşte cu factori care au putut sa favorizeze
declanşarea tulburărilor, nelegaţi de partea medicală a
lucrurilor şi care ar putea să redeclanşeze sau să
întreţină lanţul nerestabilit complet al dereglărilor
individului în continuare. Veriga restabilirii complete a echilibrului şi
deci a însănătoşirii se verifică tocmai în prezenţa
tuturor acestor factori.
Este motivul pentru care de multe ori în aceste cazuri de nevroze
tratamentul se poate prelungi pe durata a 2-3 ani până la
însănătoşirea completă şi durabilă.
ELEVUL
CU PROBLEME ŞI
http://teleianuhomeopat.3x.ro/elevii_problema.htm
de Dr Robert BOURGARIT
Traducere şi punere în pagină
Dr. Ioan Teleianu
Este destul de greu de definit, intr-un singur cuvant, semnificaţia
mai complexa a ceea ce vrem să spunem când ne referim la expresiile
comune, că, de ex. un un copil e „rău” sau „dificil”
Dacă astfel de copii au probleme legate de
învăţătură acest lucru poate ţine de propria lor
constituţie psihică, de caracterul lor dar şi de
circumstanţe care nu mai depind chiar de ei înşişi.
Adică, am putea spune că definindu-i ca atare, nu însemnează
că ei singuri sunt responsabili de dificultatea de a învăţa ci
mai degraba că ei traduc această dificultate printr-un anumit
comportament astfel etichetat.
Adesea sunt catalogaţi pe scurt ca LENEŞI, dar ei nu sunt
aşa în realitate.
Dacă am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat
cu o inteligenţă medie nu refuză niciodată să lucreze
pentru o raţiune deliberată. Judecata lui de valoare nu-i permite
acest demers înaintea unei vârste situate în jurul pubertăţii.
Până atunci dificultatea de a învăţa este un fel de fenomen
involuntar şi inconştient.
Există două motivaţii pentru a explica comportamentul normal
al copilului considerat studios:
Dacă una din aceste două motivaţii îi lipseşte, se produce
un fenomen de inhibiţie a atenţiei lui şi a
capacităţii de a memoriza ceea ce se predă (de fapt ceea ce se
spune) în clasă.
Această inhibiţie este deci explicabilă prin două
mecanisme care nu mai tin de el: fie de a înceta să mai vrea să
cunoască ce se întâmplă în mediul său, pierzând curiozitatea lui
naturală, fie nu mai are nicio raţiune de a face plăcere
invăţătorului sau profesorului său.
Pierderea curiozităţii sale naturale nu are totdeauna
aceiaşi origine. În anumite cazuri el are dificultăţi în a
înregistra infinitele şi dificilele informaţii noi pe care le
comportă un program şcolar în aparenţă elementar. Unii
îşi fixează cu greutate atenţia lor, pentru că au o
imaginaţie debordantă. Ar trebui readuşi în mod constant la
realitatea din clasă. Pentru alţii există o lipsă de interes
pentru tot, adesea în raport cu dificultăţile de ordin afectiv din
familia lor. Este un fel de refuz inconştient de a se integra în
viaţă, ca şi când ea n-ar mai merita să fie
trăită.
În acel refuz de a face plăcere, se regăsesc adesea aceleaşi
motivaţii afective. Dar ele vin fie din
familie, cum am spus, fie ţin de personalitatea cadrului didactic. Dacă personalitatea
acestuia a afectat copilul prin indiferenţă sau ostilitate
faţă de el, copilul refuză să mai asculte. Şi aici,
iată că nimic nu este deliberat nici gândit, dar el refuză ceea
ce-i oferă pedagogul pentru că el nu se simte iubit şi acceptat.
Cauzalităţile legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte
imbricate şi foarte numeroase. Ele sunt foarte greu de modificat şi imposibil de
suprimat. Idealul ar putea fi, evident, să punem copilul în acele
condiţii încât el să fie perfect
împlinit şi realizat, dar nimic nu este mai greu în această privinţă.
Ne mulţumim doar cu încercarea de a-l ajuta să se adapteze la
situaţii care nu pot fi schimbate şi acest lucru este cel care este
solicitat medicului. Dacă el este
homeopat el trebue să judece în termeni de simptome pentru a încerca
să găsească remediul care va putea favoriza acestă
adaptare.
Personal am început prin a clasa aceşti copii în diferite categorii
după un prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu
văd în ei: :
FRICOŞI
TIMIZI
DISTRAŢI
LENŢI
AGITAŢI
OPOZANŢI
Vom trece în revistă aceste diferite grupe de copii, încercând să
analizăm caste comportamente luate ca simptome complementare. Plecând de
la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare număr de
remedii şi vom încerca să înţelegem modalitatea de a
recunoaşte între ele pe cel care corespunde cel mai bine fiecărui
caz.
1- COPIII FRICOŞI :
Ei sunt astfel, adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de
hipersensibili care se trezesc într-un mediu ostil pe care nu-l suportă.
Adesea copii unici la părinţi sau supraprotejaţi de o mamă
fricoasă şi ea, ei se
găsesc confruntaţi cu violenţa. Asta se poate întâmpla încă
de la sosirea lor în colectivitatea de copii, sau poate mai târziu, într-o
clasă unde educatorul ţipă prea tare, se inervează din
nimic, loveşte sau pedepseşte cu uşurinţă. Uneori
aceste atitudini vin din partea unor grupuri de copii agresivi care
practică devreme tirania sau bătaia de joc. În astfel de
condiţii săracul de el, micuţul FRICOS este literalmente
terorizat, într-atât încât nu mai poate să audă sau să
reţină nimic din ce se spune şi din ce se face la
şcoală. Acasă el se simte fericit.
Pentru a regăsi grupul de remedii care ar putea corespunde acestei
stări, avem de comparat rubricile:
Ř URMARILE FRICII (fright
complainte from, pag. 41)
Ř COPII
Ř SENSIBILITATEA LA VIOLENTA
(Sensitive rudeness, pag. 79)
Remediile care se regăsesc aici valorizate şi care ar putea fi
adaptate acestor cazuri de copii, sunt:
ACONITUM,
BELLADONNA, OPIUM, CALCAREA CARB., NATRUM MUR.,
P
Alegerea ce va fi făcută între ele depinde pe de o parte de
modalităţile complementare ale fiecăruia şi mai ales de
simptomele pe care le vom putea descoperi la copil, pe plan general sau local.
Vom prezenta acum caracteristicele şi indicaţiile esenţiale
ale primelor trei remedii, pentru inceput de tratament, celelalte venind
după ele, dacă va fi nevoie.
ACONITUM :
are o frică îngrijorătoare, aproape fizică, care se citeşte
pe faţa copilului; el are o frică de alţii aşa cum are
frică de mulţime, de boală, de durere, de moarte. Sensibilitatea
sa se manifestă deopotrivă şi la zgomot, muzică.
BELLADONNA:
aduce în imagine mai ales lucrurile înfricoşetoare, răutatea
oamenilor şi ferocitatea animalelor şi are o frică aşa de
mare încât este gata să fugă de la şcoală (escape, pag.
39). Reacţia lui poate fi violentă, lovind şi urlând dacă
frica lui e prea puternică.
OPIUM : este, din contră,
fricosul paralizat. El îşi pierde toate resursele şi trece drept
neinteligent deşi nu este aşa. Se retrage într-un colţ al
curţii, privindu-şi colegii cum se joacă. El numai în somnul său
poate participa, în vis sau sub formă de coşmaruri cu acţiuni
violente.
CALCAREA
CARBONICA : prezintă întrucâtva cam acelaşi gen de frică,
întâlnită la BELLADONNA, şi vine după ea, dacă
temperamentul friguros, transpirant şi indolent se regăseşte
asociat cu frica.
NATRUM MURIATICUM : este
copilul terorizat de şcoală pentru că a pierdut protecţia
familială. El se crede abandonat, trădat de mama sa, ca şi când
ea l-a împins într-un mediu ostil. Incapabil să-şi exprime frica sa,
se repliază în el-însuşi şi nu vrea să spună nimic
despre ce se petrece în clasă. Mai mult, încurajările sau sfaturile
îl fac furios.
P
P
PULSATILLA : este fricosul care nu
ştie decât să plângă. Pe toată durata şcolii, el
rămâne plângăreţ într-un colţ. Şi-ar dori de bună seamă
să se refugieze în braţele educatoarei sau profesoarei, pentru
că ştie că numai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el
nu ştie decât să plângă.
STAP
2- COPIII TIMIZI :
Comportamentul lor este adesea
foarte vecin cu cel al copiilor fricoşi la care ne-am referit, dar în
realitate timidul are mai multă frică de el decât de alţii. Lui îi e frică de a
fi remarcat, de a-şi bate joc de el şi mai ales de a lua cuvântul,
chiar şi pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dacă este
întrebat. Se spune clasic că el nu participă în clasă.
Şi-ar dori, de bună seamă, dar el este paralizat de sentimentul
propriei sale incapacităţi. Îi lipseşte total încrederea în el. Temele
făcute acasă sunt corecte, dar în clasă el nici nu poate nici nu
mai ştie nimic să exprime.
In acest caz este vorba de o stare constituţională adesea
moştenită de la unul din părinţi, deci greu de modificat.
Cadrele didactice ale acestui tip de copii trebuie să aibă o mare
doză de răbdare şi indulgenţă ca să scoată
ceva din ei.
Medical, pentru a încerca să-i ajutăm, va trebui să
căutăm un remediu printre cele ce se referă la rubricile:
Ř TIMIDITATE : (Timidity, pag.
80)
Ř LIPSĂ DE ÎNCREDERE ÎN
SINE (Confidence, want of self, pag. 13)
Ř AVERSIUNE DE A RASPUNDE
(Answer. Aversion, pag. 3)
Ř NU SUPORTĂ SĂ FIE
PRIVIT (Looked at, cannot bear to, pag. 63)
Nu este de mirare să constatăm că majoritatea remediilor
care convin frisoşilor pot fi date şi timizilor şi de aceea simptomele generale şi locale,
particulare fiecărui caz, vor fi cele care vor determina prescripţia.
Nu vom mai reveni asupra remediilor fricoşilor, cele la care ne-am
referit mai sus :
CALCAREA
CARBONICA
NATRUM MURIATICUM
P
P
PULSATILLA
STAP
Ele sunt absolut indicate pentru timizi dacă şi celelalte
simptome convin dar va trebui, poate, să preferăm anumite medicamente
care sunt de asemenea foarte tipice acestor cazuri, cum ar fi :
BARYTA CARBONICA
: care este timidul ireductibil, dar de asemenea şi puţin retardat pe
plan intelectual care ştim că,
de regulă, merge şi vorbeşte mai târziu . El are deci o
conştienţă vagă asupra stării lui şi se ascunde
efectiv în spatele profesorului sau a mobilierului din clasă. El
caută protecţia dar şi afecţiunea adultului.
BARYTA MURIATICA
: Are absolut acelaşi comportament şi aceiaşi întârziere
mentală, dar, graţie componentei muriatice, el se arată mai
introvertit, refuzând încurajările şi consolarea. El este cel care se
duce mai degrabă pe sub mobilier decât spre educator.
LYCOPODIUM : este de
asemenea un mare timid, dar el domonă mai bine frica să nu facă
ceva rău. El se teme în special de tot ce e nou şi neaşteptat
şi asta se traduce adesea prin inversări ale cuvintelor sau
silabelor, când citeşte sau scrie. El se bâlbâie din cauza
timidităţii, în timp ce este foarte capabil de a face totul bine
atunci când este singur acasă
SILICEA :
Este foarte vecin cu Lycopodium prin mentalitatea sa iar diferenţa va fi
făcută mai mult pe baza simptomelor generale şi
modalităţilor organice sau funcţionale decât pe cea a
caracterului său.
ANACARDIUM
: este dintre toate, cel care are cea mai mare lipsă de încredere în el.
El crede atât de puţin că este capabil să facă o treabă
bună, o dictare bună, încât cocoloşeşte ciorna pe motiv
că ar avea avea greşeli pe care nu le făcuse de prima dată.
O voinţă morbidă îl obligă să facă ceva rău
pentru că este convins că el nu este capabil de a reuşi din prim
moment.
R
III - COPIII DISTRAŢI :
Aceştia sunt cei despre care se spune că sunt totdeauna pe undeva
pierduţi, cu capul în nori, şi că nu participă în
clasă, ca şi când n-ar avea niciun interes faţă de ce se
întâmplă acolo. Ar trebui ca
profesorul să fie mereu în preajma lor pentru a-i readuce la realitate.
Acasă, nu fac nici aici nimic singuri : trebuie ca mama lor sau altă
persoană să se ţină de capul lor ca să-i determine
să-şi facă lecţiile. Prin forţa lor proprie par incapabili de
ceva, inafară de joacă. În plus îşi pierd toate afacerile,
jucăriile, obiectele de şcoală, etc. Niciodată nu ştiu exact seara, ce
teme au de făcut petru a doua zi. E nevoie aproape întotdeauna să telefoneze la
unul din colegi ca să se informeze exact.
Vom vedea mai târziu cazul COPIILOR LENŢI, cu care se confundă
uneori, dar distratul este lent pentru că îşi pierde vremea în
reverii, în timp ce lentul veritabil este astfel chiar dacă îşi
fixează bine atenţia pe ceea ce face.
Căutăm remediile în rubricile care respectă bine
această stare de distragere, astfel ::
Ř DISTRACŢIE, LIPSA DE
ATENŢIE : (absent minded, pag 1)
Ř DIFICULTATE DE A SE CONCENTRA
(Concentration active difficult, pag. 13)
Ř IMAGINAŢIE
DEBORDANTĂ (Fancies, exaltation of, pag. 41)
Primele două rubrici sunt
foarte lungi şi comportă practic toate remediile pe care noi le-am
trecut deja în revistă pentru acesti copii nervoşi şi dificili
aşa cum sunt fricoşii şi timizii. Cred însă că în cea de a treia
rubrică vor fi găsite remediile cele mai valabile dacă
distragerea nu este în raport cu o stare constituţională, dacă
ea este de o apariţie recentă şi explicabilă printr-un
eveniment particular, şcolar sau familial.
Cele care mi se par că se
potrivesc mai bine acestor copii vor fi:
CANNABIS
INDICA : pentru cei care sunt intoxicaţi de televiziune şi de
desene animate. Ei retrăiesc
aproape constant istoriile celor văzute
sau stârnite de imaginaţie, scăpându-le total cele ce se spun
şi se petrec în clasă.
Acasă este acelaşi copil care nu termină să se
îmbrace dimineaţa, nici să ia micul dejun, trebue ca mama să
facă totul în locul lui, dacă ţine neapărat să fie
gata ca să plece la şcoală.
LAC
NUX MOSC
IV - COPIII LENŢI :
Mulţi sunt aşa pentru că-şi fixează cu greu
atenţia asupra a ceea ce trebue să facă. Ei se distrează de
un nimic şi chiar fără nici o raţiune, cum am văzut la
copii din grupul precedent. Ne trebuie deci vigilenţă pentru a clasa
copilul LENT în grupul distraţilor sau în cel al copiilor veritabil
lenţi. Aceştia din urmă sunt constituţional-lenţi : le
este imposibil să meargă repede, gesturile lor sunt lente, gândirea
lor este lentă şi aceasta nu este nici din greşala lor nici din
lipsa voinţei. Ei petrec de două ori mai mult timp faţă de
alţii pentru a scrie, pentru a scrie pe tablă sau a da o lucrare
scrisă. Ei depun de două ori mai mult timp pentru a învăţa
lecţiile şi n-au niciodată timpul de a termina temele pentru a
doua zi. Primesc note rele fără a fi neinteligenţi. Sunt pur si
simplu lenţi.
Pentru selecţionarea remediilor de încercat pentru aceste cazuri, vom
lua în considerare rubricile :
Ř CONCENTRARE INTELECTUALĂ
DIFICILĂ (Concentration pag. 13)
Ř LENTOARE INTELECTUALĂ
(slowness, pag. 8l)
Ř OBTUZIE CEREBRALĂ
(Dullness, Sluggishness, pag. 37)
Ţinând cont in mod particular de subrubricile privind copilul
şi în special activitatea şcolară, am reţinut remediile
următoare:
AET
BARYTA
MURIATICA au fost deja prezentate în cazul copiilor timizi. Dar ei au de
asemenea capacităţi intelectuale mai degrabă diminuate. Ei sunt
lenţi pentru că asimilează cu greutate şi progresiv ceea ce
alţii învaţă rapid la şcoală. Se spune despre ei că le
lipseşte maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strălucite mai
târziu, dar la un moment dat pot prezenta o anumită vâscozitate
intelectuală.
Ambele sunt, între altele, totdeauna purtătoare de vegetaţii
şi de amigdale mari, iar insuficienţa respiratorie pe care o
provoacă pot fi, în parte, cauza dificultăţilor manifestate.
Cea CARBONICĂ
este mult mai adesea indicată decât cea MURIATICĂ, la copil, dar
ultima va acţiona posibil mai bine la cei slabi şi mai puţin
timizi.
ANACARDIUM
a fost şi el avut în vedere în caz de timiditate. Lipsa sa de încredere în
forţele sale este cea care îi determină lentoarea. El ezită în
mod constant între două soluţii : ezită în modul de a
pronunţa cuvintele, de a le scrie, de a face fraze, de a da o soluţie
la o problemă şi în acest fel el pierde timpul.
CARBO VEGETABILIS
: este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent pentru că nu are
forţa de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se oxigena, de a se
duce în recreaţie mai frecvent decât alţii. Aerul mai închis din
clasă îl adoarme în mod veritabil. O fereastră deschisă,
puţin aer proaspăt îi face bine, dar dacă
învăţătoarea este friguroasă, el nu mai este bun de nimic.
Ajunge adesea la o astfel de stare în urma unei boli din care îşi revine
cu greutate.
P
PULSATILLA
: poate fi de asemenea un distrat şi un fricos, dar lui I se întâmplă
să fie lent numai pentru că este oprit de cea mai mică
dificultate şi că îl apucă lacrimile de fiecare dată.
Şi de fiecare dată trebue să fie consolat şi potolit. Nu
miră, astfel, pe nimeni că are nevoie de două ori mai mult timp
faţă de alţii, ca să-şi aducă la îndeplinire
îndatoririle şcolare.
SEPIA : Rar ca remediu de
copii, poate totuşi să fie indicat îm cazurile care se situează
la limita depresiei nervoase. Copilul este paralizat psihologic de o
decepţie profundă pe care n-o ştie şi refuză să
şi-o exprime. Acesta poate fi simplul fapt de a se crede alungat din
caldul cămin familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se
înfundă astfel în tristeţea sa
(Dwells, pag. 39) şi nu mai are bucuria de a mai trăi
(Loathing life, pag. 62.)
V - COPIII AGITAŢI, INSTABILI :
Acestia sunt cei care nu pot sta
locului şi care tulbură clasa prin comportamentul lor. Sunt
incapabili să se fixeze pe o acticitate puţin mai prelungită.
Unii sunt aşa datorită
unui exces de vitalitate: ritmul şcolar le este insuportabil pentru
că ei nu pot din punct de vedere fizic să accepte să
rămână o oră în intregime fără să să se
mişte în banca lor.
Alţii sunt aşa dintr-o raţiune psihologică : nu pot
să-şi fixeze atenţia timp îndelungat ca ceilalţi. Dar, în
loc să se refugieze într-un vis cum fac distraţii despre care am
vorbit ; în loc să încetinească
ritmul lor de gândire ca cei lenţi, ei nu pot decât să se
deplaseze fizic de la locul lor, să discute sau să-şi tachineze
vecinul de bancă.
Toţi copii sunt în mod normal instabili. Ei au, toţi, nevoie de a
schimba activitatea şi de a alterna un efort mental cu unul fizic. Dar
dacă unul dintre scopurile şcolii este acela de a disciplina
această tendinţă, INSTABILII despre care ne ocupăm acum, nu
pot asimila această disciplină. Atât cât ne este posibil din punct de
vedere medical să facem ceva pentru ei, ne obligă să alegem
dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat.
Am făcut o
selecţie plecând de la rubricile următoare din Kent :
Ř AGITAŢIA COPILULUI:
(Restlessness, children, Pag. 13) rubrică puţin cam scurtă.
Ř NERĂBDAREA : (impatience
pag. 53)
Ř DIFICULTATREA DE A SE
CONCENTRA asupra studiilor sale:
(Concentration. difficult, studying, pag. 13)
Ř CA ÎNTR-UN VIS (dream, as if
in a, pag. 31)
Ř DEZORDINE ÎN GÂNDIREA SA : chaotic, pag. 10)
Din acest ansamblu, rezultă că am putea avea de dat două
grupe de remedii, după cum este vorba de agitaţie fizică sau de
instabilitate psihologică..
AGITAŢII FIZICI :
ACONITUM : care este
instabilul anxiox, cel care nu găseşte repaos decât în mişcare.
Pentru a se simţi mai bine, pentru a şti mai mult, el se întoarce,
îşi părăseşte locul, întreabă pe alţii şi în
final se face remarcat şi pedepsit. Sub pretextul de a face mai bine el devine cel mai
rău elev. il devient le plus mauvais élčve.
C
R
TARENTULA
TUBERCULINUM :
este încă un "affreux Jojo" căruia nimeni nu-i vine de hac.
Dar el este în acelaşi timp mai slab decât precedenţii. Este micul
David care se luptă voluntar cu nişte Goliaţi. Dacă este
atât de nervos, aceasta se datorează absenţelor frecvente de la
şcoală, din cauza bolilor care reapar mereu (rinite, angine,
otite).
AGITAŢII PSI
LAC
ARSENICUM ALBUM :
Este echivalentul lui ACONITUM pe care l-am clasat puţin cam arbitrar
printre agitaţii fizici. Ambii sunt înainte de toate nişte
neliniştiţi, nişte anxioşi. Şi acestă anxietate
este cea care îi agită. Dar ARSENICUM se aseamănă prin
fragilitatea sa, sensibilitatea la frig şi la răceli, cu
TUBERCULINUM, în timp ce ACONITUM este în general un robust.
NATRUM CARBONICUM
: Este veritabilul instabil mental. El nu poate să-şi fixeze
atenţia pe un subiect sau o activitate mai mult de cinci până la zece
minute. Dacă e obligat să reflecteze, aceasta va fi ceva dificil de
realizat şi în orice caz el se va plânge curând de dureri de cap. Efortul
mental îl oboseşte, ca şi soarele din timpul verii.
MERCURIUS : Este
“argintul viu” clasic. Şi el este destul de greu de stăpânit, ca o
picătură de mercur pe o foaie de hârtie. Mai mult, nici el
însuşi nu ştie cum să se stăpânească. Face totul repede (
PLANTAGO : este semnalat
ca un remediu tradiţional al copilului agitat, fără alt caracter
cât de cât particular. Va trebui să ne gândim la el dacă copilul face
de asemenea şi pipi în pat noaptea.
V I – COPIII OPOZANŢI :
Aceştia sunt copiii care refuză sistematic să facă ceea
ce li se cere ; ei au alt mod de a se ocupa, fie că deranjează pe
ceilalţi din clasă, fie că nu fac absolut nimic. Aceiaşi
atitudine o au şi în familie, pentru că la originea acestui
comportament există totdeauna o greşeală de educaţie sau o
reacţie afectivă faţă de o dorinţă
refuzată.
Este vorba de copii care au o puternică personalitate sau cel
puţin o conştientizare acută despre “eul” lor, ceea ce îi face
foarte susceptibili. Nu acceptă
nici cea mai mică constrângere. Ea este resimţită ca o atingere
a libertăţii lor. Se supără pentru un fleac. Adesea e vorba
de copii unici la părinţi, care au fost supraapreciaţi de o
familie care de asemenea a refuzat să le impună vreo constrângere cât
de mică. Este “copilul rege”, cu ce are el mai rău în el. El pune pe
roate toată familia sa pentru a obţin,e totdeauna, tot ce îi convine
şi a refuza ce nu-i place. N-ar putea, deci, să se comporte diferit
la şcoală.
În alte cazuri refuzul de a învăţa este motivat de o reacţie
faţă de atitudinea unui cadru didactic: dacă ţipă des
la el, dacă îl pedepseşte mereut, eventual chiar îl loveşte sau
pur şi simplu îşi bate joc de el în faţa clasei, acest gen de
copil se închide în el şi refuză de a mai lucra.
În fine unii încetează de a face cel mai mic efort şcolar
aşa cum încetează, în mod inconştient, să creadă în
toate. Traumatizaţi de ceea ce se petrece între părinţii lor
care nu se înţeleg bine, ei nu mai resimt deloc gust de viaţă.
Se instalează un fel de disperare profundă. La ce mai serveşte
să fac ceva.
Remedierea acestor situaţii, de bună seamă, sunt rareori de
sorginte medicamentoasă. În loc de a da oordonanţă, aici
pediatrul va încerca să se facă înţeles, de familii şi
educatorii de la şcoală, asupra cauzelor şi riscurilor pe care
le reprezintă atitudinea acestor copii. Dacă nu poate fi schimbat
nimic şi dacă nu mai este posibil ca ei să se mai adapteze la
aceste situaţii, unele din remediile noastre vor fi, poate, utile.
Pentru a desprinde unele din ele, prezint rubricile următoare:
Ř CONTRAR, OPOZANT :
(Contrary, pag. 16)
Ř CONTRAZICE : (Contradict,
disposition to, pag. 16)
Ř OFENSAT CU
UŞURINŢĂ : (Offended easily, pag. 69)
Ř URMĂRI ALE
MÂNIEI-FURIEI : (Anger, with vexation, ailments from, pag. 2)
Ř DISPERARE, DESNĂDEJDE
: (Despair, pag. 35)
Unele din remediile posibile pot fi :
ARNICA :
indicată pentru cel care a suferit
un şoc afectif, devenind suspicios (Suspicious, pag. 85) et fricos
(frightfull, pag. 49) El se interiorizează, refuzând să răspundă
(talk, indisposed, to, pag. 86). Poate transpune dificultăţile sale
în coşmaruri urâte. Nopţile sale sunt totdeauna agitate,
simţindu-se în mod constant obosiţi.
AURUM : Este cel mai
disperat dintre opozanţi. Chiar dacă nu ştie să o
spună, comportamentul său face să se înţeleagă că
el nu mai găseşte nicio plăcere să mai trăiască.
Acest lucru poate fi legat fie de pierderea unuia dintre părinţii sau
bunicii săi, fie pentru că familia lui s-a destrămat.
CAUSTICUM : Este
putin vecin cu AURUM, prin faţeta lui depresivă. Dar el o traduce ca
la ARNICA, printr-un sentiment de oboseală insurmontabilă.
IGNATIA : Este
remediul tipului de copii care au o suferinţă morală, un necaz,
sau care suferă din cauza unei nedreptăţi. Ei nu mai fac aproape
nimic la şcoală, în plus pot avea un comportament imprevizibil :
râzând atunci când sunt pedepsiţi, plângând dacă cineva se
interesează de ei. Adesea au nevoie imperioasă de nişte
respiraţii profunde, ca şi când le-ar lipsi aerul. Ei suspină ca
“de inimă frântă".
LAC
LYCOPODIUM : El
a fost un excelent elev, dar ca urmare a unei supărări el a încetat
să mai facă ceva, orice ar fi. Pretinde că ştie totul
înaintea tuturor şi că este inutil să înveţe în plus.
Special indicat pentru tineri care odată cu pubertatea, devin cei mai
opozanţi, la şcoală şi în familie, gata oricând să
adere la idei ANAR
MERCURIUS : Noi
l-am văzut deja prea lent şi prea agitat, dar el este în anumite
cazuri rău, distructiv (mischievous pag. 66) un răutăcios care
devine aşa pentru că este bolnav. Constituţional este un hepatic
"hipocondriac" slab, totdeauna obosit, puţin disperat, şi
el deasemenea, dar din motive fizice.
NUX VOMICA : Este
mai curând un opozant care ia în seamă mai ales partea rea a lucrurilor
şi în special obligaţiile şcolare ; este iritabilul prin
excelenţă ; hipocondriac ca şi MERCURIUS, dar într-un grad mult
mai puţin organic. El este de asemenea copilul care a făcut prea
mult, care a lucrat prea mult şi care, dintrodată, nu mai poate
continua:
El clachează în urma
surmenajului şi din acest moment refuză orice efort.
STAP
* * *
Ajungând la capătul acestui studiu homeopatic al copiilor
CONSIDERAŢI CA “ELEVI RĂI”, suntem conştienţi de
puţinul pe care-l putem aştepta de la o terapeutică
medicamentoasă.
În toate cazurile există,
subiacent, o problemă pedagogică sau familială care ar fi
trebuit să fie rezolvată înainte de a face ceva ce se mai poate. Unii
ar putea spune că s-ar potrivi mai bine să se facă psihoterapie,
chiar o psihanaliză, a copilului sau părinţilor săi. Este
poate adevărat acest lucru în anumite cazuri.
Cel mai adesea, cu toate acestea, cauzele acestor stări persistă
şi ceea ce putem spune este că elevul, copilul, rămâne victima
unei situaţii complexe. Medicii aşa cum sunt trebue să încerce
să facă tot ce e posibil şi ei vor fi acţionat foarte bine
în măsura în care au putut permite, în anumite cazuri, unui copil în
dificultate, să se adapteze mai bine acestor situaţii.
Indicaţiile pe care mi-am permis să le dau pentru fiecare remediu
nu sunt decât rareori valabile,
dacă numai singure caracteristicile psihologice pe care le-am
adăogat sunt prezente. Trebue APROAPE TOTDEAUNA completată ancheta
simptomatologică pentru a încadra ansamblul simptomelor fiecărui caz
în parte. Mi-ar fi fost dificil să revin pentru fiecare remediu asupra
descrierii sale globale. Aceasta rămâne treaba oricărui bun
practician de a găsi şi alte simptome care îi vor permite să
accepte sau să respingă cutare remediu sau un altul.
De altfel, eu m-am străduit
să indic acele rubrici care m-au ajutat să găsesc calea
terapeutică. Aceasta pentru a fi urmată şi eventual pentru a
găsi ADEVĂRATUL REMEDIU, printre cele pe care eu nu le-am
menţionat aici.
În fine, se prea poate ca pentru
cazuri asemănătoare, ansamblul simptomatic să redescopere o
altă caracteristică generală, funcţională, sau
locală, mai importantă decât comportamentul şcolar. În acest
caz, evident că această caracteristică este cea cu care va
trebui să se plece în vederea găsirii soluţiei terapeutice
veritabile, ne făcând să intre simptomele psihice decât ca un element
secundar al ansamblului cazului.
Tocmai aceasta este condiţia pentru ca prescripţia
homeopatică să fie valabilă şi să aibă şansa
de a reuşi.